”A.E.L.D.R. – o asociaţie «model» care transcende timpul” de Mirela Nicolae

741
asociatia elevilor leneși

În aceste zile, Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat o campanie de informare şi opţiune asupra temelor de acasă. E o măsură modernă şi binevenită în condiţiile în care o instituţie şcolară dispune de o bază didactică adecvată: săli de clasă pentru efectuarea proiectelor, laboratoare de cercetare şi experimentare, cantine, camere de odihnă sau de dormit. Cu foarte puţine excepţii, şcolile din România nu au aşa ceva. În acest context, ideea renunţării la temele pentru acasă este la fel de năstruşnică precum ideea Ministerului Instrucţiunii Publice din septembrie 1920 în care funcţionarii săi au decis printr-o circulară că promovarea nu mai depinde de corigenţe. Dr. V. Urechiă scrie în ziarul ”Universul” din 1 ianuarie 1921, un articol satiric la adresa acestei măsuri inventând o asociaţie fictivă a elevilor leneşi. Vă redau o mare parte din această analiză educaţională scrisă în cheie ironică pentru simplul motiv că ideea renunţării la temele pentru acasă de azi este similară cu aceea a indulgenţei legate de promovare:

“A.E.L.D.R. – sub acest nume se ascunde puternica Asociaţie a Elevilor Leneşi din România, asociaţie recunoscută ca persoană morală de parlamentul nostru, parlament în sânul căruia asociaţia elevilor leneşi numără mulţi din membrii săi fondatori. Iată adresa asociaţiei E.L.D.R:

«Domnule director al învătământului secundar.

Asociaţia elevilor leneşi, adânc mişcată de numeroasele probe de solicitudine pe care ministerul instrucţiei i le-a dat până azi, vă roagă să fiţi interpretul gratitudinii sale pentru trecut şi a sperantelor sale pentru viitor.

A.E.L.D.R. e convinsă că veţi desăvârşi opera predecesorilor d-niei voastre şi realiza astfel dezrobirea elevului român de sub jugul instrucţiunii obligatorii. Mult a fost, puţin a rămas. În adevăr, graţie solicitudinii pentru noi a trecutelor administraţii şcolare, situaţia elevului leneş a fost ameliorată: programele mult uşurate, examenele anuale suprimate, corigenţele vor fi, sperăm, şi ele, mulţămită noilor ”metoaghe pedagojise”; din studiul limbilor s-a suprimat  gramatica; din acel al geografiei, numele proprii; datele şi persoanele din istorie; calculele din studiul matematicilor, aşa că situaţia elevului leneş s-a îmbunătăţit considerabil, o recunoaştem. Această stare a adus înflorirea asociaţiei noastre […].

Recunoscători pentru sprijinul pe care ministerul instrucţiunii l-a dat în trecut elevilor leneşi, venim, domnule director al învăţământului, să vă arătăm cererile noastre pentru viitor. Iată-le:

  • Cursurile să se ţină numai în zilele de sărbători recunoscute.
  • Să se suprime interogaţiile, pedepsindu-se aspru profesorii care nu s-ar conforma acestui punct.
  • Cursurile să fie formal facultative.
  • Să se acorde jetoane de prezenţă elevilor care ar frecventa clasele.
  • Membrii A.E.L.D.R. nu vor mai avea nevoie de obişnuitele intervenţii pentru a trece clasa şi vor trece de drept câte două clase anual […].»

    istoria invatamantului romanesc
    ”Universul”, 1 ianuarie 1921

Prin circulara sa din septembrie 1920, Ministerul instrucţiunii zice:

”«Corigenţele se desfiintează. Elevii care n-au obţinut cel puţin calificativul suficient vor fi primiţi în clasele următoare şi vor fi special urmăriţi la materiile la care au fost slabi.»

După cum vedeţi, ministerul instrucţiei, convins de dreptatea asociaţiei E.L.D.R. a suprimat corigenţele, aşa că nimic nu va mai tulbura elevul leneş în îndeplinirea menirii sale. […].

Noi nu putem decât felicita pe d. ministru al instrucţiei care a înţeles aşa de bine timpurile în care trăim şi desăvârşind opera predecesorilor săi, suprimând ultimele sancţiuni, a reuşit să suprime instrucţia din şcoală. Logica impune dlui ministru o ultimă suprimare: aceea a ministerului instrucţiunii.”

Ce să mai adaugi? Doar că în 1921, ministrul educaţiei se numea P. P. Negulescu, cunoscut filosof şi eseist. Restul vorbelor mele la o asemenea scriere sunt de prisos.

Vezi: Arhiva rubricii 100 de ani de școală națională de Mirela Nicolae

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.