”Biserici și alte clădiri salvate în comunism prin translare” de Daniela Șontică

575
Translarea Bisericii Mihai-Vodă din București. Sursa foto site Patrimoniul din București
Translarea Bisericii Mihai-Vodă din București. Sursa foto: site Patrimoniul din București

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roÎn regimul totalitar și ateu din România, a fost o vreme când credincioșii s-au temut că le vor fi dărâmate bisericile. Unele au și fost demolate, dar altele au scăpat de lama buldozerului prin iscusința inginerului Eugeniu Iordăchescu.

Opt biserici bucureștene au scăpat de la demolare datorită ingeniozității unui inginer care a propus mutarea lor în spatele blocurilor pentru a nu mai deranja familia conducătoare.

Ansamblul mănăstiresc ctitorit de Mihai Viteazul pe când era Ban al Craiovei, în 1589, era o emblemă a orașului București pe care o vedem și azi în multe desene și hărți vechi. Lucrările de translare a Bisericii Mihai-Vodă și a turnului-clopotniță au fost grele, dar spectaculoase. Biserica a fost translată aproape 300 de metri spre est, coborâtă cu 6 metri, iar clopotnița a fost mutată pe distanța de 255 m și, la fel, coborâtă cu aproape 5 metri. Lucrările au durat din toamna lui 1984 până în primăvara lui 1985. Astăzi, Biserica Mihai-Vodă se află în spatele blocurilor pe Strada Sapienței.

Translarea Palatului Sinodal al Mănăstirii Antim
Translarea Palatului Sinodal al Mănăstirii Antim din București

Mănăstirea Antim a fost mutilată prin demolarea cuhniei și a chiliilor din nord-est, dar și prin mutarea Palatului Sinodal. Acesta din urma este cea mai grea construcție translată în România – 9.000 de tone. Lucrările pregătitoare au durat mai bine de patru luni, iar rotirea clădirii s-a făcut la 21 ianuarie 1985, pe un ger de minus 18 grade, timp de șase ore, pe o distanță de aproape 10 m. Biserica a fost mutată la 20 de metri vest, pe un frig de minus 20 de grade.

Translarea Schitului maicilor din București
Translarea Schitului maicilor din București

Schitul Maicilor, ridicat în 1726, era un ansamblu mănăstiresc de o frumusețe rară, cum ni se dezvăluie din fotografiile păstrate. În vara lui 1982 a fost mutată doar biserica din Strada Schitul Maicilor 23 în Strada Antim Ivireanu 49, adica 58 m si apoi alti 22. Chiliile, în stil brâncovenesc, și clădirile unde funcționa Institutul Biblic au fost demolate.

Translarea Bisericii Olari din București
Translarea Bisericii Olari din București

Biserica Olari, situată inițial pe Calea Moșilor, la vedere, a fost mutată pe Strada Olari, în spatele unui bloc. Translarea s-a făcut la 22 septembrie 1982, în 25 de ore, pe direcția sud-vest, cu 58 m și o altă deplasare de 22 de m, un an mai târziu.

Biserica Sfântul Ștefan – Cuibul cu barză, construită înainte de 1760, se afla pe Strada Știrbei Vodă la nr. 95. A fost translată în iarna lui 1988 pe o distanță de 12 metri, în spatele unui bloc.

Translarea Bisericii Sfântul Ilie Rahova din București
Translarea Bisericii Sfântul Ilie Rahova din București

Biserica Sfântul Ilie Rahova, ctitorie de la 1706 a Saftei Brâncoveanu, a fost mutată în 1984, tot după niște blocuri, inițial fiind pe Calea Rahovei. A fost translată aproape 50 de metri.

Translarea Bisericii Sfântul Ioan Nou din București. Sursa foto site Patrimoniul din București.
Translarea Bisericii Sfântul Ioan Nou din București. Sursa foto: site Patrimoniul din București

Cea mai înghesuită după translare pare să fie Biserica Sfântul Ioan Nou. Se afla inițial pe Bulevardul 1848, dar a fost retrasă între blocuri, cu 23 de metri.

Biserica Sfântul Gheorghe Capra, evocată de Nicolae Steinhardt în „Jurnalul fericirii”, a fost mutată din Bulevardul Pantelimon nr. 131 pe Strada Fântânica, aproape 90 de metri, pentru a nu mai fi văzută de către vizitatorii oficiali, deranjați de tot ce amintea de Dumnezeu și credință.

Eugeniu Iordăchescu
Eugeniu Iordăchescu

Alte clădiri salvate

Inginerul Eugeniu Iordăchescu, împreună cu o echipă formată din 20-30 de oameni, a salvat de la demolare şi altfel de clădiri, nu doar biserici. În 1982, o arteră de circulaţie din Râmnicu-Vâlcea trebuia să fie lărgită pentru a se asigura legătura cu staţiunea Olăneşti, aşa încât casa memorială a lui Anton Pann ar fi trebuit să fie demolată. Iordăchescu a translat această casă, construită în secolul al XVIII-lea, pe o distanţă de 37,8 m. În Bucureşti a mutat trei blocuri de locuinţe de pe Şoseaua Ştefan cel Mare pe distanţe între 8 şi 14 m. A mai translat clădirea Băncii Naţionale din Miercurea-Ciuc, realizată în 1938, având o greutate de 2.400 t. Amplasamentul nou se află la 129 m depărtare de cel iniţial, lucrarea fiind necesară pentru a se construi un nou centru civic.

Alți salvatori

În România, cea mai veche mutare din loc a unui monument a fost făcută în vremea lui Ştefan cel Mare prin aducerea de la Volovăţ a bisericii de lemn ridicate de Dragoş Vodă. J. A. Vaillant, călător francez în ţările române, notează că în 1844 a asistat la transportarea unei case de lemn în Vălenii de Munte, casa fiind trasă pe butuci de către 12 perechi de boi. Biserica de lemn de la Mănăstirea din Techirghiol a fost adusă în 1950 din Sinaia, de la Mănăstirea Sfânta Ana. Inginerul Emil Prager a ridicat la 3,5 m biserica-monument de la Rebegeşti-Buftea, în 1935, pentru a nu fi inundată de lacul Buftea. În 1981, inginerul Eleodor Săftoiu a ridicat cu aproape 5 m Schitul Ostrov, cu biserica şi chiliile din jur, pentru a le salva de apa barajului construit pe Olt la Călimăneşti.

Vezi: arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Comentați via Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here