”Cinna sau Clemenţa lui August”, oglinda fidelă a filosofiei politice a lui Corneille – articol de Costin Tuchilă

1010
cinna corneille leviathan.ro costin tuchila
Louis André Gabriel Bouchet, ”August și Cinna”, 1818

totus mundus agit histrionem rubrica leviathan ro logoTeatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați sâmbătă, 13 ianuarie 2018, la ora 14.00, la Radio România Cultural, o raritate repertorială: ”Cinna sau Clemenţa lui August” de Pierre Corneille. Spectacolul, în regia lui Leonard Popovici, a fost realizat în 2006, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la nașterea dramaturgului francez (6 iunie 1606, Rouen–1 octombrie 1684, Rouen). Traducerea aparține lui Aurel Covaci. Adaptare radiofonică de Costin Tuchilă. În distribuție: Cristian Iacob, Delia Nartea, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Irina Mazanitis, Oana Ștefănescu, Eusebiu Ștefănescu, Nicolae Călugărița, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Înregistrare difuzată în premieră absolută în 4 iunie 2006.

Pierre_Corneille-Cinna
Pierre Corneille

Jucată pentru prima dată la Théâtre du Marais, pe la sfârşitul anului 1640 (conform altor surse, 1641), Cinna sau Clemenţa lui August” este astăzi puţin cunoscută publicului. În România nu s-a montat decât la Teatrul Naţional Radiofonic, cum menționam mai sus, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la naşterea lui Corneille.

Trei ani trecuseră de la apariţia Cidului”, publicat în martie 1637, până la următoarea piesă a lui Corneille, Horaţiu”, jucată în premieră în aprilie 1640, de aceeaşi trupă de la Théâtre du Marais (avanpremiera avusese loc în faţa lui Richelieu), prima dintr-o serie de patru tragedii asemănătoare ca factură. A fost probabil o perioadă de reflecţie după apriga dispută din jurul Cidului” dar, dacă din punct de vedere al retoricii tragice aceste piese, Horaţiu”, ”Cinna”, ”Polyeuct”, ”Rodoguna”, dovedesc unitate, ele nu ajung totuşi la expresivitatea şi capacitatea emoţională a tragediei cu subiect spaniol. Actul al V-lea din Rodogune” este considerat de unii critici drept cel mai bine scris din întregul teatru clasic francez. Autorul avea o preferinţă specială pentru această piesă în care personajul principal este Cleopatra, regina Siriei, fiindcă ea i-ar fi aparţinut ”în mai mare măsură decât cele care au precedat-o, prin evoluţiile surprinzătoare, pe care le-am născocit în întregime şi care nu mai fuseseră văzute pe scenă în nici o altă piesă.” În ”Horaţiu”, Corneille aplică integral, pentru prima dată, regulile clasice. Pe fondul conflictului dintre sentiment şi datorie, trăsăturile latine sunt evidenţiate cu claritate: moravuri austere, sobrietate, demnitate civică, respect al tradiţiei, patriotism. Drama psihologică din piesă este însă întrucâtva superioară tragediei politice, dar finalul, în care predomină raţiunea de stat, neconvingător.

cinna ou la clemence d auguste corneille 1643
Pagina de gardă a ediției Pierre Corneille, ”Cinna ou la Clémence d’Auguste”, Paris, 1643

„În pofida diferenţei de subiecte, există o identitate profundă de teme, adică există, după legea însăşi a dialecticii eroului, o aprofundare şi o depăşire a lui Horaţiu prin Cinna, ca şi a Cidului prin Horaţiu.” (Serge Doubrovsky, Corneille et la dialectique du héros”, Paris, Gallimard, 1964).

În epocă ”Cinna” s-a bucurat de mare succes, datorită conjuncturii politice pe care autorul o viza. Piesa, atipică, surprinzătoare, prin deznodământ, pentru o tragedie, era un protest mascat împotriva monarhiei absolute preconizate de Richelieu, personajul Emilia, inspiratoarea complotului împotriva împăratului August, fiind de fapt o transfigurare a personalităţilor care se remarcaseră în timpul revoltei nobililor împotriva lui Richelieu (prinţesa de Condé, doamna de Chevreuse ş.a.). Richelieu ordonase o sporire a impozitelor, obligându-i pe burghezii înstăriţi să plătească şi taxele săracilor din regiunea respectivă. Bogată, Normandia fusese astfel greu lovită, iar revolta populară se soldase cu morţi şi răniţi. Este motivul pentru care Corneille scrie această piesă inspirată din De Clementia” de Seneca, pe care Montaigne o comenta în Eseurile” sale, şi din Istoria romană” a lui Dio Cassius. Doar spiritul de clemenţă, generozitatea, stăpânirea de sine, susţine Corneille alegând acest subiect roman, pot pune capăt violenţei.

Împăratul Octavianus Augustus
Împăratul Octavianus Augustus

Cnaeus Cornelius Cinna era strănepot al lui Pompei şi unul dintre favoriţii lui Octavianus Augustus, împărat al Romei între anii 27 î. Hr. şi 14 d. Hr. Emilia era fiica lui Toranius, tutorele lui August, proscris de acesta în timpul triumviratului, apoi asasinat. Ea devenise, conform uzanţelor, fiica adoptivă a împăratului. Iulia, fiica lui August, la care se face aluzie la un moment dat, fusese exilată pentru imoralitate.

Scrisă, ca şi celelalte piese, în vers alexandrin (dodecasilabi iambici), cu rimă împerecheată, Cinna” este oglinda fidelă a filosofiei politice a lui Corneille, având câteva versuri memorabile, precum cel din ultima scenă, rostit de împăratul August, care poate fi interpretat cel puţin în două feluri: definiţie poetică a monarhiei absolute, deci a puterii absolute, combătute de Corneille, dar şi, mai simplu, în sens propriu, ca afirmare a stăpânirii de sine. Versul devenit celebru (”Je suis maître de moi…”) se află la începutul tiradei din actul V, scena 3:

”En est-ce assez ô ciel! et le sort, pour me nuire,
A-t-il quelqu’un des miens qu’il veuille encore séduire?
Qu’il joigne à ses efforts le secours des enfers:
Je suis maître de moi comme de l’univers;
Je le suis, je veux l’être. […]” 

(”O, ceruri! Mi-e de-ajuns în acest groaznic ceas,
E unul dintre-ai mei spre crimă neatras?
De-ar pune soarta chiar infernul tot în mers,
Stăpân pe mine sunt, stăpân pe Univers;
Sunt, vreau să fiu. […]”*)


*) Traducere de Aurel Covaci.

Fragment din spectacol

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă.

Vezi arhiva rubricii Totus mundus agit histrionem

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.