”Ioan Vasiu, o mie de catrene” – interviu realizat de Pușa Roth

1926
ioan vasiu
Ioan Vasiu

rubrica interviu leviathanLumea virtuală, mai ales lumea virtuală, îți oferă posibilitatea să citești aproape instantaneu producțiile artistice, literare, științifice etc., să ai termen de comparație, să știi ce se petrece în lumea reală, în care informația se ”propagă” cu o viteză amețitoare. Beneficiind de această oportunitate oferită de rețelele de socializare, am citit, am recitit, am descoperit nume noi, oameni talentați, mi-am făcut o imagine mai aproape de adevăr, despre ceea ce se petrece în lumea literară, mai ales, fiindcă din această lume aș zice că fac parte. Sunt poeți, mai ales poeți, care scriu mai rar, alții care scriu zilnic, depinde însă de starea de spirit a fiecăruia. Poetul Ioan Vasiu a reușit performanța să scrie o mie de catrene, poate în fiecare zi câte unul, sau mai multe, însă numai domnia-sa poate răspunde la o asemenea întrebare. Curiozitate, dar și bucurie spirituală pentru performanța unui poet.

Ioan Vasiu catrenul nr 1000

Pușa Roth: Domnule Ioan Vasiu, scrieți și publicați catrene și ați atins cifra o mie, aproape ca în poveștile Șeherazadei, ca să ne jucăm puțin. În cât timp ați ajuns la numărul o mie? Recunosc că nu-i puțin lucru, mai ales că poetul român nu-și permite luxul să stea acasă sau oriunde și să creeze.

Ioan Vasiu: În urmă cu peste un an şi jumătate am început să public pe Facebook un catren în fiecare zi. La început nu-mi propusesem să public o mie de catrene. ”Pofta” de a scrie catrene mi-a venit pe parcurs, pe măsură ce numărul celor postate în reţeaua de socializare sporea de la o zi la alta. Atunci m-am ambiţionat, punându-mi imaginaţia, inspiraţia şi pixul la treabă. Au fost zile când am scris două sau mai multe catrene, dar au fost şi zile când nu am putut să scriu nici măcar unul. Luni, 5 martie 2018, am postat pe pagina mea din reţeaua Facebook cel de-al 1.000-lea catren. Aştept ”reacţia” prietenilor mei reali sau virtuali, al căror număr a trecut de 2.200. După cum se ştie, catrenul trebuie să respecte anumite reguli (metrică, ritm, rimă) şi tocmai de aceea nu este prea uşor de scris, aşa cum cred unii. Eu, recunosc, am încă din tinereţe o plăcere şi o uşurinţă de a scrie versuri în ”dulcele stil clasic”, aşa că uneori am compus cele patru versuri nu neapărat acasă, ci undeva pe o bancă din parc, sau chiar într-un autocar pe ruta Orăştie–Bucureşti sau retur. După câte ştiu, nici un poet român nu a mai publicat 1.000 de catrene, fie chiar şi pe o reţea de socializare. Apropo, începând din primăvara acestui an voi grupa catrenele mele în câteva volume ce vor fi tipărite.

P. R.: Catrenele dvs., după părerea mea, sunt în egală măsură cronici ale timpului, dar și povești de iubire. După părerea mea, a cititorului. Care este părerea poetului bolnav de poezie”, ca să vă citez, domnule Vasiu?

IV.: Cine lecturează catrenele mele îşi poate da seama că fiecare ”oglindeşte” starea sufletului meu de la data scrierii. Cele mai multe sunt dedicate iubirii, dragostei, celor patru anotimpuri, naturii şi nu în ultimul rând vieţii noastre de zi cu zi, problemelor care ne frământă. Cum bine aţi spus, catrenele mele, puse unul după altul, ar putea lăsa impresia unei cronici a timpului.Palia-expres revista

P. R.: Ioan Vasiu, ziaristul, redactorul-șef al celei mai longevive publicații din județul Hunedoara, ”Palia Expres”, are vreo influență asupra poetului Ioan Vasiu?

I. V.: Mă mândresc cu faptul că sunt redactor-şef al celei mai longevive publicaţii tipărite, din judeţul Hunedoara, săptămânalul ”Palia Expres”, care în toamna anului trecut a împlinit 21 de ani de apariţie neîntreruptă. Pot spune că poetul Ioan Vasiu se împacă bine cu jurnalistul Ioan Vasiu, lucru ce poate fi observat în multe din reportajele care au văzut lumina tiparului în cei 45 de ani de activitate publicistică.

P. R.: Aș dori, cu voia dvs., să ne întoarcem la anul 1973, anul în care un grupaj de poeme semnate de dvs. a fost inclus în Caietul de poezie al Editurii Eminescu, tipărit in urma celui dintâi concurs de debut organizat de binecunoscuta editură din București. Este un moment în care puteți rememora, pentru cei care vă citesc, pentru cei care vor fi curioși să afle câte ceva despre activitatea dvs., despre cele patru decenii și jumătate de existență în lumea poeziei, a prozei și a jurnalismului. În fond, e o viață de om, de scriitor, de gazetar!

I. V.: Din 1984 şi până în prezent am publicat 7 volume de versuri, un volum de însemnări şi reportaje, un volum de critică literară. De asemenea sunt coautorul unui volum de reportaje despre Valea Jiului, tipărit la aceeaşi prestigioasă Editură Eminescu în anul 1984. Am publicat poezie, reportaje, ”caligrafii sentimentale” şi critică literară în paginile unor apreciate reviste, atât înainte cât şi după anul 1989, dintre care amintesc: ”Luceafărul”, ”România literară”, ”Tribuna”, ”Orizont”, ”Transilvania”, ”Vatra”, ”Contemporanul, ”Argeş”, ”Discobolul”, ”Reflex”, ”Conta”, ”Nord literar”, ”Boema” şi multe altele. Despre cărţile care poartă numele meu pe copertă au scris: Laurenţiu Ulici, Ion Dodu Bălan, Eugen Dorcescu, Dumitru Augustin Doman, Eugen Evu, Ion Pachia Tatomirescu, Lucian Gruia, Ion Roşioru, Eugeniu Nistor, Vasile Morar, Ladislau Daradici, Geo Galetaru, Ioan Evu şi alţii. Am primit premii la unele festivaluri şi concursuri literare, acordate de binecunoscuţi scriitori care au făcut parte din juriile acestora.

Ioan vasiu poezieIoan Vasiu s-a născut la data de 4 ianuarie 1949, în comuna Periam, judeţul Timiş, unde a absolvit şcoală generală şi liceul. După armată, s-a angajat ca bibliotecar în cea mai vestică localitate a ţării, comuna Beba Veche. A reuşit să se specializeze în biblioteconomie şi dialectologie, urmând cursuri la Timişoara şi Braşov. În paralel a început să colaboreze la mai multe publicaţii din ţară, după ce a debutat în paginile revistei literare ”Orizont” din Timişoara, în noiembrie 1970. Poeziile, reportajele şi însemnările sale au văzut lumina tiparului în revistele ”România literară”, ”Flacăra”, ”Luceafărul”, ”Contemporanul” (Bucureşti), ”Tribuna” (Cluj-Napoca), ”Vatra” (Târgu-Mureş), ”Orizont” (Timişoara), ”Transilvania” (Sibiu), ”Argeş” (Piteşti), ”Familia” (Oradea), ”Nord Literar” (Baia Mare), ”Conta” (Piatra Neamţ), ”Mişcarea Literară” (Bistriţa Năsăud), ”Pro Saeculum” (Focşani, Vrancea),  ”Reflex” (Reşiţa), ”Discobolul” (Alba Iulia), ”Bucureştiul Literar şi Artistic”, ”Vatra Veche” (Târgu Mureş), ”Boema” (Galaţi), ”Sintagme Literare” (Dudeştii Noi, Timiş), ”Măiastra” (Târgu Jiu), ”Conexiuni” (Bistriţa), ”Ardealul Literar” şi ”Semne” (Deva), ”LitArt” (Târgu-Mureş). După 1989 a început să colaboreze şi cu reviste din afara graniţelor, cum ar fi: ”Basarabia Literară” (Chişinău, Republica Moldova), ”Lumină Lină” (New York), ”Destine Literare” (Montréal, Canada) şi ”Observatorul” (Toronto, Canada). O bună şi fructuoasă colaborare a avut şi cu ”Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” (SLAST), condus de Ion Cristoiu. Între anii 1983–1985 a participat la trei turnee de documentare ale Cenaclului ”Confluenţe” la Galaţi, Miercurea Ciuc şi Iaşi, cenaclu ce funcţiona pentru tinerii scriitori, pe lângă SLAST. În anul 1975, un juriu din care au făcut parte scriitorii Anghel Dumbrăveanu (preşedinte) şi Eugen Dorcescu, i-au acordat premiul III la un concurs literar organizat la Timişoara. În anul 1981, a participat la Festivalul-concurs de poezie ”Lucian Blaga” organizat la Sebeş (jud. Alba) unde un juriu din care au făcut parte, printre alţii, Ion Horea (preşedinte) şi Ion Mircea, i-a acordat un premiu special. În anul 1981, un juriu al cărui preşedinte a fost scriitorul Nicolae Prelipceanu i-a acordat premiul revistei Tribuna (un grupaj de 4 poezii fiind publicate ulterior în paginile revistei), la concursul de poezie organizat cu ocazia ”Întâlnirii tineretului cu istoria” de la Costeşti, judeţul Hunedoara. În anul 1982 a participat la concursul literar organizat la Sighetu Marmaţiei, unde un juriu din care au făcut parte, printre alţii, Laurenţiu Ulici (preşedinte), Nicolae Prelipceanu, Dinu Flămând, Horia Bădescu şi A. I. Brumaru, i-a acordat premiul ziarului local. Tot în anul 1982, a participat la Festivalul-concurs de creaţie literară ”Mihail Sadoveanu” de la Piatra Neamţ, unde un juriu din care au făcut parte Laurenţiu Ulici, Vasile Sălăjan (preşedinte), Nicolae Ciobanu şi Andi Andrieş, i-a acordat un premiu binemeritat. Ioan Vasiu a fost selectat cu un grupaj de poeme şi inclus în ”Caietul de poezie-1973, tipărit de Editura Eminescu, în 1974, ca urmare a Concursului de poezie organizat în anul 1973. Iată ce îi scria atunci binecunoscutul scriitor Tudor Opriş: ”Sunt mândru de tine şi sper că în curând voi fi primul care va vesti naşterea unui poet de nădejde.”

carti de Ioan VasiuVolume publicate: ”Câmpiile de germinare”, versuri, Bucureşti, Editura Litera, 1984; ”Vis cu ochii deschişi”, versuri pentru copii, Bucureşti, Editura Ion Creangă, , 1988; ”Refluxul iubirii”, versuri, Deva, Editura P. C. Graf, Deva, 1994; ”Bolnav de poezie”, 2012, versuri, Târgu-Jiu, Editura Măiastra, ”Aruncând cu pietre după vânt”, 2012, versuri, Orăştie, Editura Emma, ”Caligrafii sentimentale”, însemnări şi reportaje, Orăştie, Editura Emma, 2013, ”Târziu în cuvinte”, versuri, Timișoara, Editura Eurostampa, 2014, Livada cu metafore”, versuri, Satu-Mare, Editura Inspirescu, 2015. De asemenea a apărut în volumele colective ”Planeta cărbunelui”, reportaje, Bucureşti, Editura Eminescu, 1984 (în colaborare); ”Călătorie spre izvoare”, antologie de reportaje, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986 (în colaborare); ”Flori pentru mama”, antologie de poezii închinate mamei, Deva, Editura Emia, 1997 (în colaborare). Ioan Vasiu este prezent cu date biografice şi referiri la creaţia sa literară în paginile unor dicţionare tipărite în ultimii ani, printre care: ”500 debuturi literare – istoria debutului şcolar al scriitorilor români (1820–1980)” de Tudor Opriş, Galaţi, Editura Porto-Franco, 1991; ”Mic dicţionar al literaturii pentru copii” de Graţian Ordean, Deva, Editura Sigma Plus, 1998; ”Personalităţi hunedorene” de Maria Razba, Biblioteca Judeţeană Hunedoara, Deva, 2000; „Orăştie – Enciclopedie” de Petru Baciu, Deva, Editura Corvin, 2001 şi ”Radio Timişoara  – o istorie vorbită” de Corneliu Faur, Timişoara, Editura Artpress, 2005; ”Personalităţi române şi faptele lor 1950–2000”, Iaşi, Constantin Dârţu, Editura StudIS, 2011.

Reproducem câteva ecouri critice referitoare la creaţia poetică a lui Ioan Vasiu:

”Poezii lirice, de un sentimentalism acut în trăire, discret în exprimare, scrise cu talent şi uşurinţă versificatorie…Ioan Vasiu, poet care se poate mişca în voie pe mai multe lungimi de unde, dar care e mai la el acasă în aerul limpid şi de elegiacă muzicalitate al tradiţiei transilvănene.”Laurenţiu Ulici, în ”România literară”, nr. 36/1984.

”Carte de poezii frumoase, în sensul comun al cuvântului, poezii scrise în spiritul liricii interbelice. Poezia care dă titlul volumului (Aruncând cu pietre după vânt) este şi arta poetică a lui Ioan Vasiu. Ioan Vasiu, în căutarea unei linii lirice proprii, rămâne deocamdată un poet în descendenţa lui Blaga.”Dumitru Augustin Doman, în revista ”Argeş”, nr. 12/2013.

”Pe Ioan Vasiu, poezia, Zâna şi Doamna sa, l-a făcut fericit; l-a făcut şi îl face să trăiască frumos – străjer post-romantic, la porţile maiestuoasei şi nepieritoarei cetăţi”Eugen Dorcescu, în revista ”Discobolul”, nr.193-194-195/2014.

”Caligrafii delicate, inspirate de sentimente fundamentale, poemele lui Ioan Vasiu atrag prin severa disciplină a lirei, nu mai puţin însă prin nota personală, de nesilită modernitate, cu care sunt reluate sonusuri tradiţionale.” Ioan Adam, pe coperta volumului ”Câmpiile de germinare”, 1984.

”Poemele lui Ioan Vasiu sunt scrise cu sensibilitate şi rafinament, unele dintre ele aducând chiar o notă de prospeţime în climatul tematic pe care îl promovează…Ioan Vasiu este fără îndoială un poet talentat…”Eugeniu Nistor, Târgu-Mureş, 1985.

”Dincolo de talentul deosebit de versificator, de sensibilitate şi sinceritate, umorul fin este o dimensiune permanentă a versurilor lui Ioan Vasiu…Poetul izbuteşte o lirică rotundă încărcată de frumuseţe şi de nobleţe; poemele din „Bolnav de poezie” sunt precum ciorchinii de struguri parfumaţi, pe care ni-i dăruieşte din suflet. Şi dăruind, se dăruieşte.” – Ladislau Daradici, în revista ”Discobolul”, Alba Iulia, nr. 190-191-192/2013.

”Ioan Vasiu este un poet nostalgic, uneori chiar discret elegiac, tonalităţi de care se detaşează doar în poezia patriotică…” Radu Ciobanu, în revista ”Ritmuri hunedorene”, august 1978.        

”În poezia lui Ioan Vasiu se petrec anotimpuri, o iubire nestăpânită configurează un peisaj şi un timp neţărmurit, al părinţilor şi al anotimpurilor târzii, bucuria vieţii inundă pământuri în vestirea primăverii ori în zăpezile ce cad peste întrebări şi melancolii.” – Ion Horea, pe coperta volumului ”Târziu în cuvinte”, versuri, Timişoara, Editura Eurostampa, 2014.

”Lirismul prezent în această carte (Aruncând cu pietre după vânt) şi delimitează un teritoriu generos, pe care inspiraţia poetului îl explorează în profunzime, extrăgând carate imagistice, din arhitecturi lexicale, fastuoase, reverberante. Poezia lui Ioan Vasiu îşi circumscrie o zonă a combustiilor sufleteşti, valorificând din plin predilecţia romantică pentru componentele trăirii autentice nesofisticate”Geo Galetaru, în revista ”Arca”, nr.1-2-3/2014.

”Poetul Ioan Vasiu nu alunecă într-un patetism ieftin, ci reuşeşte o evidentă armonizare emotivă, prin dilatarea universului poetic, ca expresie a unor experienţe sensibile general-umane, comunicate cu harul şi fiorul cuvântului potrivit.” – Livia Fumurescu, în revista ”Reflex”, Reşiţa, nr.7-12/2013.

”Cartea Bolnav de poezie este o carte a spaţiilor vaste, a păcii biblice, patriarhale, a toamnelor care deşi se repetă, sunt tot timpul diferite, a sincerităţilor fruste, într-un cuvânt a unui poet autentic care nu trunchează ci trăieşte poezia…”Vasile Morar, în revista ”Nord Literar”, nr. 2/2014.

”Ioan Vasiu este un liric al stărilor fragile, al trăirilor candide, un sentimental căruia exerciţiul stilistic nu-i rămâne, întotdeauna, străin.”Carmen Pădure,  Un epistolar tradiţionalist-sentimental, în revista ”Orizont”, nr.27/1985.

”Făcând parte din stirpea transilvănenilor părând uşor arhaizaţi, purtând istoria în sânge, Ioan Vasiu scrie poeme de o mare claritate…Ţara poemului lui Vasiu e o ţară ce clocoteşte în pietrele cetăţilor, în munţi, păduri şi câmpii, toate la un loc rodind o istorie a sufletului transilvăneanului dintotdeauna.”Valeriu Bârgău, ”Contemporanul”, Bucureşti, 1985.

”…Regăsim aceeaşi prospeţime a versurilor, o melancolie bine dozată, o natură uneori ca un refugiu în singurătate şi, nu în ultimul rând, grija faţă de soarta planetei.”Ioan Găbudean, Târgu-Mureş, 1994.

Ioan Vasiu este membru al Uniunii Scriitorilor Europeni de Limbă Română şi al Societăţii Scriitorilor Români din Basarabia (ambele având sediul la Chişinău, Republica Moldova). Totodată este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Ioan Vasiu a publicat în ultimii trei ani, în diverse reviste, scurte cronici literare referitoare la unele volume de versuri semnate de poeţi binecunoscuţi şi apreciaţi.

Pagina de Facebook Ioan Vasiu

Vezi și: ”Palia Expres”, nr. 5, 8–14 februarie 2018, la rubrica Revista revistelor culturale

Arhiva rubricii Interviurile Leviathan 

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...