În Fălticeni, orașul adolescenței sculptorului Ion Irimescu, a luat ființă în anii ’70 ai veacului trecut, un muzeu de artă care poartă numele artistului. Vizitatorii pot admira aici peste 1000 de desene și câteva sute de sculpturi ale maestrului.
Despre pasiunea sa pentru desen, sculptorul român care a trăit 102 ani se confesa într-un interviu acordat lui Alexandru Deșliu: ”Desenul mi-a plăcut încă de mic copil și priveam îndelung pozele frumos colorate din abecedar. Atunci am încercat să desenez și eu la fel, dar nu prea reușeam. Am exersat și am ajuns cu timpul să-mi placă arta asta.”
”Desenul m-a urmărit pretutindeni în viață”, mai spunea artistul. ”Pentru mine el constituie laboratorul zilnic în care se distilează și se conturează noianul de idei care îmi trec prin minte. Este un joc al fanteziei, al spiritului, pe care artistul plastic trebuie să-l lase să zburde fără nici o opreliște, ferindu-l doar de rutină. Acesta este secretul care m-a făcut să pun mâna pe creion în fiecare zi și să nu plec nicăieri fără un bloc de desen sub braț. Lucrările mele le concep mai întâi în desen, pe urmă trec la modelarea lor în argilă, ghips, marmură sau bronz”, mărturisea Ion Irimescu.
După liceu, s-a înscris la Școala de Belle Arte din București, și nu la cea din Iași, deși era mai aproape de Fălticeni, pentru că în Capitală trăia un frate al mamei sale, scriitorul Alexandru Cazaban, care cunoștea mulți artiști plastici și-l putea introduce în lumea artistică. Mai era un motiv pentru care Ion Irimescu a ales Bucureștiul, aici trăia marele sculptor Dimitrie Paciurea, de la care a dorit să învețe meșteșugul și a reușit din plin.
Marele sculptor român a trăit între anii 1903–2005. Lucrările lui Irimescu au fost admirate și premiate în țară și străinătate, valoarea sa ca artist fiind onorată și prin primirea în Academia Română.
O statuie a lui Dimitrie Cantemir realizată de Irimescu este expusă în Milano, într-o galerie de sculpturi ale altor artiști, în care sunt reprezentate alte genii ale omenirii.
Desene și sculpturi de Ion Irimescu
Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică
