”Marea frescă istorică de la Ateneul Român” de Daniela Șontică

1012
Daniela Șontică Fresca Ateneul Român leviathan.ro

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roCine merge la Ateneul Român își încântă auzul cu sunetele muzicii, dar și privirea cu Marea Frescă a Istoriei Românilor. Aceasta se află de jur-împrejurul cupolei, este lată de 3 metri și se desfășoară pe o lungime de 75 de metri. Este compusă din 25 de scene esențiale din istoria românilor, de la cucerirea Daciei de către Traian până la România regelui Carol al II-lea.

Iată care este povestea realizării acestei opere de artă.

Încă din 1888, anul deschiderii Ateneului Român, s-a pus problema unei picturi monumentale care să acopere peretele circular al Sălii Mari. Toată lumea a fost de acord ca ea să aibă ca temă istoria poporului român. Constantin Esarcu, unul din fondatorii instituției, arhitectul Albert Galleron, precum și scriitorul Alexandru Odobescu au formulat public aceeași idee. Abia în primii ani de după 1900, președintele de atunci al Academiei Române, Petre S. Aurelian, a invitat la dezbatere mai multe personalități, formând o comisie pentru a alege modul și omul cel mai potrivit de executare a frescei. Din comisie au făcut parte: Nicolae Grigorescu, Ion Mincu, Gheorghe Ionescu-Gion, Trandafir Djuvara și alții. De la idee până la faptă a durat însă foarte mult, astfel încât abia în anii ’30 s-a început efectiv lucrul la monumentala frescă. Asta pentru că mai multe proiecte au fost prezentate celor în drept să decidă, dar nu s-a putut realiza nici unul din ele, fie pentru că erau prea scumpe, fie pentru că nu erau propuse de artiști români.

Ateneul Român
Ateneul Român

Proiectul cel mai de încredere a venit, în sfârșit, din partea pictorului Costin Petrescu (1872–1954). El își făcuse studiile superioare la Bucureşti, Viena, München şi Paris, provenea dintr-o familie de pictori ”de subţire”, fiind și un profesor apreciat la Şcoala de Belle Arte din București. Se remarcase deja cu o expoziție de lucrări istorice cu ocazia comemorării a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.

La 11 septembrie 1933, la 45 de ani de la inaugurarea Sălii Mari a Ateneului, au început lucrările. Executarea a durat patru ani, timp în care s-a organizat din nou programul ”Dați un leu pentru Ateneu!”. 

Pictorul Costin Petrescu a făcut o serie de călătorii de studiu în Italia, Franța, Germania și Statele Unite ale Americii, s-a consultat și cu istoricul Nicolae Iorga cu privire la componența scenelor, a cercetat surse istorice și documente de arhivă. Cele 25 de scene reprezintă: Împăratul Traian intră în Dacia; Legionarii romani colonizează Dacia; Formarea poporului daco-roman; Straja romană; Invazia barbarilor; Începuturile poporului român; Statornicirea; Descălecarea; Statul militar; Statul administrativ – împărțirea dregătoriilor; Cruciada românească; Ștefan cel Mare; Epoca de pace și credință; Mihai Viteazul; Începuturile culturii românești; Horia, Cloșca și Crișan; 1821 – Revolta lui Tudor Vladimirescu; Anul 1848 în Transilvania; Anul 1848 în Principate; Al. I. Cuza –Împroprietărirea țăranilor; Anul 1859 – Unirea Principatelor; Carol I – Războiul de Independență; Războiul întregirii naționale 1916–1918; Ferdinand I Întregitorul – România Mare; Carol al II-lea – Epoca de consolidare.  

Fragmente din fresca Ateneului Ronân
Fragmente din fresca Ateneului Român: 1 – Împăratul Traian intră în Dacia; 2 – Statornicirea; 3 – Statul Militar – Mircea cel Bătrân; 4 – Ștefan cel Mare; 5 – Neagoe Basarab și Doamna Despina; 6 – Horia, Cloșca și Crișan; 7 – Al. I. Cuza; 8 – Carol I; 9 – Războiul întregirii naționale 1916–1918

Pictorul a lucrat aproximativ cinci ani la această pictură, iar la inaugurare, în 1938, era cea mai mare operă de artă ca întindere din țara noastră. Personajele sunt redate în straie regale, populare sau bisericești, sunt pictate cu precizie istorică armele domnitorilor și ale soldaților și pe lângă marile figuri de bărbați din istorie, apar și personaje feminine, precum Doamna Despina, Elena Cuza și reginele Elisabeta şi Maria. 

Costin Petrescu ”Autoportret”, ulei pe pânză
Costin Petrescu, ”Autoportret”, ulei pe pânză

Fresca este dezvelită pe 26 mai 1938. Cu această ocazie a avut loc concertul simfonic în care s-a cântat, între altele, ”Povestea neamului” de Sabin Drăgoi.

În primii ani de comunism, fresca a fost acoperită cu o cortină roșie pentru a nu fi arătată cumva contribuția regalității la istoria românilor. A fost dezvelită în 1966 fără nici o explicație.

Costin Petrescu se destăinuia în legătură cu uriașa pictură de la Ateneul Român: ”De treizeci de ani port în mine planul acestei lucrări, pe care am schiţat-o şi am studiat-o aproape fără întrerupere. Am hotărât să aleg doar culmile acestei istorii şi să dau frescei aspectul unei curgeri neîntrerupte care, pornind de la împăratul Traian, să simbolizeze, ca un poem, povestea glorioasă a neamului meu”.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...