”Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 în documente” de Pușa Roth

330
Participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia
Participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

logo rubrica historia leviathan.roRezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin care se hotărăşte unirea ”teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Rezoluţia proclamă principiile fundamentale menite a propăşi statul naţional unitar român.

Documentul se păstrează la Arhivele Statului București, fond Consiliul Dirigent, dosar 71/1018, f. 3, copie.

rezolutia-adunarii-national-de-la-alba-iulia-1-dec-1918

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

1-decembrie-1918-imagini

Vă prezentăm un grupaj de fotografii de epocă, portrete şi documente referitoare la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

1-marea-unire-1-dec-1918-adunare1
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918
3-iuliu-hossu1
Episcopul unit Iuliu Hossu citind Declaraţia de la Alba Iulia. Fotografie de Samoilă Mârza
4-vasile-goldis1
Vasile Goldiş (12 noiembrie 1862–10 februarie 1934). A redactat textul Rezoluţiei Unirii, în care se spunea: ”Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”
5-cicio-pop-marea-unire-alba-iulia1
Ştefan Cicio Pop (1865–1934), participant activ la Marea Unire din 1918, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent, deţinând portofoliul apărării. 
6-iuliu-maniu1
Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873–5 februarie 1953). În cuvântarea pe care a ţinut-o la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, a spus: ”Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti.” Pe 2 decembrie 1918, a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcţie echivalentă cu cea de guvernator.
7-pop-de-basesti1
Gheorghe Pop de Băseşti (1 august 1835–23 februarie 1919). A prezidat Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
8-proclamatia-unirii-din-19181
Proclamarea Unirii Tuturor Românilor
8-bis-credentional-delegati1
Credențional al delegaților din Baia Mare, Rodna Veche, Orăștie și Arad la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918
9-regele-ferdinand-I
Regele Ferdinand I al României (24 august 1865–20 iulie 1927)
10-stema-romaniei-1918
Stema României în 1918
11-patriarhul-miron-cristea
Miron Cristea (20 iulie 1868–6 martie 1939), episcop al Caransebeşului în 1918, participant la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Patriarh al României din 1925, prim-ministru în perioada 10 februarie 1938–6 martie 1939.
12-carte-postala1
Carte poştală emisă în 1919 pentru a sărbători Unirea
13-muzeul-unirii-hotelul-in-care-s-a-negociat-in-1918-forma-finala-a-rezoluitie-pt-unire1
Hotelul din Alba Iulia în care s-a negociat în 1918 forma finală a Rezoluției pentru Unire
14-palatul-regal-bucuresti-1918
1 Decembrie 1918 la Palatul Regal, Bucureşti
14-bis-1-decembrie-1918-universitate1
1 Decembrie 1918 la Universitate, Bucureşti
15-muzeul-unirii-alba-iulia1
Muzeul Unirii din Alba Iulia
16-sala-unirii-alba-iulia
Sala Unirii, Alba Iulia

”Treceţi, batalioane române, Carpaţii” (1918?). Interpretează: Ansamblul Armatei Române

Ipoteze despre originea și autorii cântecului ”Treceţi, batalioane române, Carpaţii”: click aici

Comentați via Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here