23.5 C
București, RO
vineri, 17 august 2018
Acasă Ars Magna Totus mundus agit histrionem Mari spectacole la Teatrul Național Radiofonic: Mihai Mălaimare în ”Dialog imaginar cu...

Mari spectacole la Teatrul Național Radiofonic: Mihai Mălaimare în ”Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

544
dialog imaginar cu anton pann pusa roth mihai malaimare leviathan.ro

totus mundus agit histrionem rubrica leviathan ro logoÎn seria de ”Mari spectacole”, sâmbătă, 27 ianuarie 2018, la ora 1.43 (după piesa ”Înşir-te, mărgarite” de Victor Eftimiu), la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic vă invită să-l ascultați pe Mihai Mălaimare în rolul lui Anton Pann, în spectacolul ”Dialog imaginar cu Anton Pann”, scenariu radiofonic de Puşa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. În celelalte roluri: Mircea Constantinescu, Iulia Dumitru, Marius Călugăriţa, Ion Mărgescu, Ioana Calotă, Julieta Strâmbeanu Weigel, Cristian Simion. Redactor şi producător: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Regia de montaj: Florina Istodor. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. La cobză: Mihai Căluşaru. La vioară: Marian Grigore. Coloana sonoră: Vasile Manta. Data difuzării în premieră absolută: marți, 12 mai 2015.

Pușa-Roth
Pușa Roth

Figură emblematică a culturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Anton Pann (1796–1854) și universul creației sale reprezintă subiectul scenariului scris special pentru Teatrul Național Radiofonic de Pușa Roth. Autoarea reconstituie atmosfera deceniilor de mijloc ale acestui secol, pornind de la Povestea vorbei” și Spitalul amorului” și folosind episoade biografice care dau un plus de farmec textului dramatic (de exemplu, cele trei căsătorii ale lui Anton Pann, drumurile sale prin țară, relația cu biserica). Textul are forma unui dialog la o șezătoare, eveniment obișnuit în lumea lui Anton Pann, din care nu lipsește umorul specific acestui scriitor și muzician. Personajul Anton Pann punctează rememorarea episoadelor de viață prin cântece. Nu este uitat nici episodul legat de compunerea muzicii imnului de astăzi al României, ”Deșteaptă-te, române!”.

anton-pann-teatru-radiofonic-cronicaFormulările cu caracter de proverb și vorbă de duh ale lui Anton Pann, unele dintre ele mai puțin citate în comentarii sau în ”folclorul” creat în jurul scriitorului-muzician, sunt folosite cu măsură, punctând eficient din punct de vedere artistic imaginea personajului și a lumii sale. Autoarea realizează astfel un portret teatral-radiofonic plin de substanță, aplecându-se cu multă sensibilitate asupra lumii pitorești, balcanice din vremea lui Anton Pann, recreat ca seducător personaj de teatru. Scenariul, inedit prin abordare și realizare, a constituit premisa unui musical de succes, în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic.

Muzica originală a lui George Marcu este compusă în stilul epocii, pornind de la armonia modală a cântecelor culese sau create de Anton Pann, dar folosind ca versuri fragmente din opera literară a scriitorului, ceea ce constituie de asemenea o noutate.

Rolul lui Anton Pann i-a fost încredințat lui Mihai Mălaimare, actor cu o largă paletă stilistică, excelent în conturarea atât teatrală cât și muzicală a personajului, așa cum se desprinde din dialogul imaginat de Pușa Roth.

Costin Tuchilă

Rendez-vous cu finul lui Pepelea

 

A fost odată un bulgar. Un suflet balcanic născut la sud de Dunăre, într-o familie de aromâni, fiul unui căldărar plecat înainte de vreme, lăsându-şi nevasta văduvă cu trei copii. Peste câţiva ani a început războiul. Mama şi-a luat copiii şi s-a mutat mai sus, la nord, spre Chişinău. Fraţii lui au plecat la luptă. O luptă din care nu s-au mai întors niciodată. Mai târziu a plecat şi bulgarul nostru. A luat-o de nevastă pe Zamfira, o fată fără zeste, şi-au avut un fiu. După şapte ani s-au despărţit şi bulgarul s-a îndrăgostit de nepoata Platonidei, stareţa Mănăstirii Dintr-un Lemn. Pe bulgarul acesta îl chema Antonie Pantoleon-Petroveanu.

Aşa începe povestea uneia dintre cele mai pitoreşti şi complexe personalităţi ale culturii române, un folclorist şi scriitor, protopsalt, dascăl şi compozitor, bun cunoscător al literaturilor balcanice şi vorbitor a cinci limbi străine, care prin 1843 a devenit proprietarul unei renumite tipografii în Bucureşti. Din acel moment nenumăratele cărţi  pe care le-a editat aveau să poarte inscripţia ”În tipografia lui Anton Pann”. O poveste cât un roman, o istorie plină de farmec, aventură şi amoruri, suişuri şi coborâşuri, bucurii şi tristeţi, dezmoşteniri şi conflicte. O poveste proverbială a unui bulgar aflat printre întemeietorii României culte şi a cărui viaţă şi operă au rămas înscrise în două istorii, cea a literaturii române şi cea a Bisericii Ortodoxe Române.

dialog-imaginar-cu-anton-pann-pusa-roth-teatru-radiofonic

Anti-romanticul Anton Pann a ales între literatura europenizată pe care o considera ca fiind biruită de sentimentalisme şi confesiuni exagerate şi cultura literară răsăriteană. Cu alte cuvinte, a ales între tradiţia populară, generatoare de verb, şi cea occidentală. Clasat de literaţii interbelici ca fiind unul dintre reperele culturale ale secolului al XIX-lea, numit chiar geniu de Hasdeu, Anton Pann a fost un personaj spectaculos. Un scormonitor în comoara înţelepciunii populare, priceput într-ale istoriilor bizantine, antice şi medievale, Pann avea să fie precursorul lui Creangă, Sadoveanu şi Caragiale şi asta numai dacă ne referim la caracterul de document al operei sale literare.

teatru-radiofonic-pusa-roth4
Grafică CD: Ion-Andrei Puican

La începutul lunii mai, Teatrul Naţional Radiofonic ne-a pregătit o surpriză de proporţii, invitându-ne în spaţiul său imaginar la un rendez-vous cu finul lui Pepelea, aşa cum l-a numit Eminescu. Întâlnirea, pusă la cale de scriitoarea Puşa Roth cu al său Dialog imaginar cu Anton Pann”, regizorul Vasile Manta şi Costin Tuchilă ca producător, este inedită. Şi spun aceasta pentru că scenariul radiofonic a fost pus sub semnul spiritului lui Pann şi nu al unei cronologii romanţate. Această premieră a Teatrului Naţional Radiofonic nu este o simplă biografie, ci s-a născut dintr-o complicitate cu personajul căruia îi este dedicată, păstrându-se cu acurateţe registrul existenţial al ntăreţului de giumbuşuri, lăutarului literar al petrecerilor, ghiduşului de ietacuri, amorezatului care căuta la ferestruiele căsuţelor de mahala, cum inspirat îl numea Iorga pe autorul celebrei Poveşti a vorbii.

Scenariul Puşei Roth nu este o exegeză teatrală ci o invitaţie în lumea lui Pann cu chichirezul ei, cu umorul, cu ludicul unei existenţe desprinse parcă din pagini levantine. Ritmul pe care-l impune regizorul Vasile Manta îi dă spectacolului o candidă jovialitate humorescă, situându-l undeva la graniţa dintre snoavă balcanică şi creaţie erudită.

piesa-de-teatru-anton-pann-de-pusa-roth
”Spitalul amorului” de Anton Pann, ediția a II-a, București, 1852 

Dialogul imaginar al Puşei Roth nu este doar un fragmentarium rememorator şi savuros al unor episoade biografice, pline de peripeţii amoroase şi chisnovăţii, ci şi un încântător buchet de proverbe şi vorbe de duh plăsmuite de Anton Pann şi traduse muzical de compozitorul George Marcu, printr-o excelentă creaţie originală, atent documentată stilistic şi ideal armonizată la tipicul melodic al vremurilor.

Splendida partitură actoricească a rolului lui Anton Pann i-a revenit maestrului Mihai Mălaimare care se desfăşoară cu o uşurinţă formidabilă ca şi cum, în chip văzut, şi-ar fi cunoscut personajul. Vorbim în ceea ce-l priveşte despre un colocvial dialog între actor şi dublul său teatral. Ascultându-l ai senzaţia că el ar fi putut fi… Anton Pann. Şi poate că aşa şi e, pentru că în teritoriul teatrului radiofonic acest rendez-vous se întâmplă undeva între déjà şi vu, între intuiţia actorului şi acea infimă unitate de măsură a impactului pe care îl are la nivel auditiv interpretarea sa.

mihai-malaimare-vasile-manta1
Mihai Mălaimare și Vasile Manta la înregistrarea spectacolului ”Dialog imaginar cu Anton Pann” în Studioul ”Mihai Zirra” al Radiodifuziunii, 9 martie 2015. Foto: Renata Rusu

O distribuţie aleasă şi bine croită ne face cunoştinţă cu o Cucoană Aristiţă cuceritoare, în interpretarea Iuliei Dumitru, o stareţă Platonida viguroasă, desprinsă parcă din realitate, în interpretarea Julietei Strâmbeanu Weigel, o Anică încântătoare, adusă în undă de Ioana Calotă, însoţite de alte câteva personaje masculine care întregesc tablourile radiofonice gândite de Puşa Roth.

”Dialogul imaginar cu Anton Pann” este aşadar o poftire cu gust de Bizanţ, o întâlnire fastuoasă cu ilustrul norocit al literaturii române, pe care posteritatea îl nedreptăţeşte prin ignoranţă, dar fără de care vorba n-ar fi avut o poveste, beţivii n-ar fi avut un îndreptar, amorul n-ar fi avut un spital, iar lui Nastratin Hogea n-am fi avut cine să-i consemneze năzdrăvăniile.

Revista Teatrală Radio, 20 mai 2015

Pușa Roth despre ”Dialog imaginar cu Anton Pann” la audiția în avanpremieră a spectacolului, Hotel Ramada Majestic din București, 4 mai 2015. Film de Cristina Chirvasie

Imagini de la înregistrare. Filme de Renata Rusu 

”iClasă”, emisiune de Mirela Nicolae despre piesa Pușei Roth, ”Dialog imaginar cu Anton Pann”, Radio România Cultural, 11 mai 2015

Amintiri cu actori: ”Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth, emisiune de Mariana Ciolan, Radio România Cultural, 26 iunie 2015

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă

Vezi arhiva rubricii Totus mundus agit histrionem

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: