”Mitropolitul Dosoftei și zorii poeziei române” de Daniela Șontică

793
Daniela Șontică Dosoftei rubrica memor leviathan.ro
Mitropolitul Dosoftei. În fundal, pagină din ”Parimiile preste an”

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roLa 26 octombrie 1624 se năștea, la Suceava, Dimitrie Barilă. După acest nume nu-l cunoaște nimeni probabil, pentru că a rămas în istoria credinței și a culturii noastre drept Mitropolitul Dosoftei. Chiar și în regimul comunist ateu numele lui era cunoscut și învățat la școală pentru marele său merit de a fi fost întemeietor de limbă românească literară.

Călugărit la Probota sub numele Dosoftei, el a fost ales episcop la Huși și Roman, iar ulterior mitropolit al Moldovei. În toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus în Polonia de oștile regelui Sobieski, unde a rămas până la sfârșitul vieții.

Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei
Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei

Mitropolitul Dosoftei, trecut și în rândul sfinților în 2005, a fost unul dintre cei mai mari cărturari ai românilor. Ne-au rămas de la el Psaltirea versificată, o lucrare nu doar duhovnicească, ci și literară, de o frumusețe deosebită.

În ”Istoria critică a literaturii române” (volumul I), Nicolae Manolescu elogiază astfel calitățile poetice ale mitropolitului Dosoftei:

”Dar nu este la Dosoftei numai acest extraordinar efort tehnic, ci și o calitate deopotrivă extraordinară a scriiturii, pe o gamă care cuprinde suavul, grotescul, delicatețea, vigoarea, muzicalitatea, plasticitatea, solemnitatea, pamfletul, rugăciunea, hula, sfiosul, sentențiosul ori bucuria. A străbate Psaltirea echivalează cu o călătorie printr-o țară a minunilor poetice. […] Unii din psalmii lui Dosoftei sunt astăzi știuți pe dinafară, cum se și cade operei unui mare poet. De pildă acesta: «La apa Vavilonului,/Jelind de țara Domnului,/Acolò șezum și plânsăm/La voroava ce ne strânsăm…»”. 

El a fost primul traducător din operele dramaturgice ale literaturii universale în românește. De asemenea, a fost primul traducător al cărților de slujbă în românește pe teritoriul Moldovei, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică. Toate acestea au contribuit la formarea limbii literare românești.

”Acest Dosoftei mitropolit nu era om simplu, de felul lui. Şi era neam de mazîl, preaînvăţat, multe limbi ştia: elineşte, latineşte, sloveneşte şi altă adâncă carte şi învăţătură, deplin călugăr şi cucernic, şi blând ca un miel. În ţara noastră pe ceastă vreme nu este om ca acela” – sunt cuvintele cu care îl prețuia cronicarul Ion Neculce.

Casa Dosoftei, Iași
Casa Dosoftei, Iași. Dosoftei, statuie în bronz de Iftimie Bârleanu (1975)

A repus în funcţiune tiparniţa lui Vasile Lupu de la Iaşi și a publicat primele cărţi de slujbă traduse în limba română, fiind primul ierarh care a contribuit la săvârșirea slujbelor în limba română.

Este meritul lui că a perseverat în a convinge clerul din vremea sa că slujbele trebuie să fie pe înțelesul poporului, folosind îndemnuri ca acesta: ”Cel ce grăieşte în limbă (neînţeleasă de popor) pre sine se zideaşte; iară cela ce spune de-nţăles, besearică zidiaşte”.

Dosoftei a trecut la Domnul la vârsta de 70 de ani. A fost înmormântat la Biserica ”Naşterea Domnului” din Zolkiew, Polonia, unde se afla exilat. Prăznuirea ca sfânt se face la 13 decembrie.

Lucrări tipărite:

Dosoftei pagini
Dosoftei, pagini din: 1. ”Psaltirea pre versuri tocmită”; 2. ”Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei”; 3. ”Molitălvnic de-nțeles”

”Psaltirea pre versuri tocmită” (”Psaltirea în versuri”), Uniev, 1673, cu peste 500 pagini și 8634 de versuri (împreună cu ”Acatistul Născătoarei de Dumnezeu”);

”Dumnezeiasca Liturghie”, Iași, 1679 (ed. a II-a, Iași, 1683);

”Psaltirea de-nțeles”, Iași, 1680 (text paralel în slavonă și română);

”Molitălvnic de-nțeles”, Iași, 1683 și un ”Poem cronologic despre domnii Moldovei”, cu 136 versuri;

”Parimiile preste an”, Iași, 1683, având tipărit din nou Poemul cronologic”, cu mici adaosuri și modificări;

”Viața și petriaceria sfinților”, 4 vol., Iași, 1682–1686, lucrare de compilație, după izvoare bizantine (Simeon Metafrast, Maxim Margunios) și slave.

În manuscris

Au fost găsite în manuscris mai multe lucrări ale mitropolitului, între care unele texte traduse pentru prima oară în română: ”Istoriile lui Herodot”, ”Cronograful lui Matei Cigalas”, un ”Pateric grecesc”, cartea ”Mântuirea păcătoşiior” a lui Agapie Landos şi fragmente din ”Viaţa şi minunule Sfântului Vasile cel Nou”. În exilul polonez a tradus prologul dramei ”Erofili”, scrisă de poetul cretan Gheorghe Hortatzis (începutul secolului al XVII-lea), inspirată, la rândul ei, din piesa ”Orbecche” a italianului Giraldi, păstrată fragmentar (154 de versuri); acolo a început și traducerea ”Dogmaticii”Sfântului loan Damaschinul (se păstrează 4 capitole din cartea I).

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.