”Octav Băncilă, pictorul Răscoalei din 1907” de Daniela Șontică

409
Octav Băncilă, ”1907”
Octav Băncilă, ”1907”

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roViața de mizerie și sărăcie a țăranului român din trecut a fost o temă generoasă pentru artiștii noștri. Între aceștia, cel mai reprezentativ rămâne Octav Băncilă, supranumit și pictorul Răscoalei din 1907.

Vă amintiți, poate, acea pictură redată în manualele de limba și literatura română din anii comunismului, cu țăranul furios și desfigurat de revoltă și teamă, fugind printre gloanțe și cadavre. Acela este celebrul tablou ”1907” al lui Octav Băncilă. Un tablou care face parte dintr-o serie întreagă pe tema țărănimii oprimate.

Picturi cu subiecte din viața țărănului român au mai realizat înainte și alți artiști, adepți ai curentului tradiționalist. Cei mai cunoscuți: Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Ștefan Dimitrescu, Ary Murnu. Desigur, cu toții se revendică de la marele Nicolae Grigorescu. Nu trebuie însă uitat că în timp ce mulți erau preocupați de viața idilică și aproape romantică a omului de la sat, Octav Băncilă a schimbat iconografia, aducând în atenție realitatea dură.

A pictat sute de pânze în care apar ciobani, țărani secerând și culegând recolta, care ară și seamănă sau cără lemne din pădure. Apar adesea în picturile lui femei care spală rufe, torc fuioare, aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile lui Băncilă arată prânzul sau cina sărăcăcioase ale țăranului român.

Mai târziu, lucrările sale au fost numai bune pentru înfierarea burghezo-moșierimii de către comuniști. De altfel, lui Octav Băncilă i se reproșează vederile politice de stânga, mai ales că era fratele activistei Sofia Nădejde. Ba chiar a fost cofondator al Partidului Muncitor.

Octav Băncila, ”Autoportret”
Octav Băncilă, ”Autoportret”

Dintre multele lucrări cu tematica Răscoalei de la 1907, ”Execuția” are o poveste interesantă.

Acesta este un tablou care n-a mai fost găsit, se știu referiri despre el din gazetele vremii.

Într-un număr din ziarul ”România Muncitoare” din anul 1909 se spune că era o pânză mare, de 2,5 x 2,5 metri. Articolul referitor la tablou spune astfel: ”Este una din scenele groaznice ale represiunii sălbatice. În ea, pictorul a prins și a fixat momentul cel mai criminal al orgiei de sânge din 1907. Pe un delușor, înconjurat de alte dealuri înverzite, sub un văzduh înfiorat parcă de lupta dintre norii încruntați, de plumb, și cei însoriți de razele soarelui, acolo e locul de osândă. În față, stă așezat plutonul de execuție, cu arma la ochi, gata să tragă, așteptând comanda ofițerului, a cărui sabie strălucește în vânt. Alături sunt trupe aduse să asiste la măcel, să învețe arta de a ucide, să se îmbete de mirosul sângelui cald. În față, stă rândul prizonierilor, stau țăranii așteptându-și moartea: cruzimea asasinilor și-a făcut o plăcere din a-i ține în gura puștilor cu ochii neacoperiți…”.

Tabloul ”Execuția” a fost expus în 1909 la Ateneul Român, dar autoritățile au ordonat scoaterea sa din galerie, deoarece atingea spinoasa problemă a înnăbușirii răscoalei… S-a crezut că acest tablou și încă două confiscate atunci ar fi fost distruse de autorități. Dar însuși Băncilă, în anul 1922, i-ar fi spus academicianului Vasile Rășcanu că cele trei lucrări au ieșit din România în timpul Primului Război Mondial, fiind cumpărate de un iubitor de artă. Conform lui Anton Coman, în monografia dedicată pictorului, Octav Băncilă i-a arătat lui Rășcanu o revistă americană în care apăreau în fotocopie cele trei picturi ale sale.

Lucrări de Octav Băncilă

o bancila ”Țăran pe gânduri”
”Țăran pe gânduri”
Octav_Bancila ”Culegătoarele de cartofi”
”Culegătoarele de cartofi”
Octav Băncilă ”Întoarcerea de la târg”
”Întoarcerea de la târg”
Octav Băncilă, ”Pe câmp”
”Pe câmp”
Octav_Bancila ”Recunoașterea”
”Recunoașterea”, lucrare cunoscută numai din reproducerile în presa vremii
Octav_Bancilă-”Înmormântarea
”Înmormântarea”, lucrare cunoscută numai din reproducerile în presa vremii

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Comentați via Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here