”Pentru ce luptăm?” de Mirela Nicolae

1059
scoala romaneasca in anii primul razboi mondial mirela nicolae

Este o întrebare la care fiecare îşi caută un răspuns în decursul vieţii sale. Majoritatea luptă pentru un trai mai bun – o casă, o maşină, un concediu în străinătate; unii luptă ca să înveţe, alţii pentru a avea un drept la muncă sau chiar la existenţă.

Pentru ce luptau înaintaşii noştri? Desigur şi ei aveau o parte din idealurile noastre. Însă, cred că-i diferenţia de noi perspectiva: era una mai generoasă, legată de comunitatea din care făceau parte. Conflictul lor era, în primul rând, de natură spirituală, filosofică, mai apoi fizică ori materială. Secolul XX stă mărturie schimbărilor ideologice şi de sistem, experimentelor şi experienţelor, de multe ori nefericite, chiar îngrozitoare, legate de diferendele personale şi de grup.

Realizarea unei educații de calitate, parte din această zbatere continuă, a fost dusă de toate generaţiile în ambele sensuri: unele s-au chinuit să îmbunătățească legi, principii, bugete, mentalităţi; altele s-au străduit din răsputeri să le distrugă pentru a putea înşela, manipula, controla. Vă invit să privim prin presa trecutului şi prin amintiri, la conflictele induse sau create care au vizat şi zona şcolii. Cu siguranţă oricine va descoperi cel puţin un răspuns potrivit la întrebarea din titlu. Odată răspunsul găsit, sper să-l adaptaţi sau să-l folosiţi în problemele care vă frământă pe voi: părinţi, educatori, elevi, studenţi, politicieni, administratori.

Pornim în călătoria noastră întrebătoare de la finalul Primului Război Mondial, cel care a afectat enorm România dar care i-a adus, ulterior, o spectaculoasă renaştere pe toate planurile. Lupta sutelor de mii de soldaţi, a milioanelor de civili, a politicienilor şi jurnaliştilor a construit o ţară puternică şi respectată: România Mare.

ziarul lumina c stere bucuresti
Foto: Mirela Nicolae

***

Constantin Stere
Constantin Stere

Marile ziare care apăreau la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, precum ”Universul”, ”Adevărul” sau ”Dimineaţa”, nu au fost tipărite între 1916–1918. De aceea ziarul ”Lumina” mi s-a părut o bună referinţă pentru a prezenta situaţia educaţiei naţionale înainte de Marea Unire. Ziarul a fost creat şi condus de patriotul basarabean cu vederi de centru-stânga Constantin Stere, care s-a reîntors în Bucureştiul ocupat în anul 1917 şi a editat pe strada din Sărindar, în perioada 1 septembrie 1917–sfârşit de noiembrie 1918, un amplu jurnal zilnic orientat cu precădere spre informaţiile de război, starea socială şi materială a bucureştenilor, chestiunea evreiască, situaţia politică.

Cam de prin martie–aprilie 1918 se scrie despre apropierea păcii, se înmulţesc reclamele la teatre, cinematografe, îmbrăcăminte, bijuterii. Deşi supuşi unor restricţii de tot felul care le vor afecta traiul şi în 1919, bucureştenii, cu acceptul ocupantului german, au început să-şi refacă urbea şi viaţa de zi cu zi.

liceu anunt ziarul lumina
Foto: Mirela Nicolae

Educaţia grav afectată a avut puterea să-şi reia funcţionarea încă din ianuarie 1918 (în anii războiului au fost bombardate clădirile mai multor facultăţi şi universităţi, au fost întrerupte cursurile universitare şi preuniversitare, apăruse o gravă criză de cadre didactice). Astfel, la 1 ianuarie 1918, un jurnalist angajat la ”Lumina” consemnează următorul anunţ: ”S-a deschis în str. Sborului 11bis (prin B-dul Domniţei), Liceul Pedagogic Particular cu profesori numai de la şcolile statului – local modern cu laborator şi tot materialul didactic, condiţii avantajoase. Taxele se pot plăti lunar. În acelaşi local se face un curs comercial seral pentru absolvenţii şcolilor alimentare de comerţ, al gimnaziilor şi pentru toţi adulţii care vor să completeze instrucţiunea comercială. Inscrierile continuă zilnic între 11–12 şi 3–5 [p.m. – n.r.]. Directori: Eugen Porn – profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi la Liceul «Matei Basarab» şi C. Damianovici, profesor la  Liceul «Matei Basarab»”.

Asemenea anunţuri vor mai apărea pe parcursul lunii ianuarie, dar şi în aprilie, mai sau iunie. Multe şcoli particulare având, mai ales, profiluri comerciale sau de limbi străine se (re)deschid cu profesori din învăţământul de stat. Pe parcursul anului 1918 se vor redeschide şi câteva dintre marile universităţi ale Capitalei. Despre redeschiderea primei mari instituţii, o să vă povestesc în următorul episod.

Mirela Nicolae este realizator la Radio România Cultural.

Vezi și: ”Educatorul, grădiniţa şi fetiţa” de Mirela Nicolae la rubrica 100 de ani de școală națională (1)

Comentați via Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here