”Rolul femeilor românce în Primul Război Mondial” de Daniela Șontică

1238
Daniela Șontică Regina Maria în timpul vizitei într-un spital de campanie, în anul 1917. Sursa wikipedia
Regina Maria în timpul vizitei într-un spital de campanie, în anul 1917. Sursa: Wikipedia

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roÎn Primul Război Mondial s-au implicat și femeile românce. Regina Maria, Olga Sturdza, Nadeja Ştirbei, Sabina Cantacuzino și Martha Bibescu au fondat și condus societăţi filantropice, au organizat spitale de campanie, trenuri sanitare, orfelinate și cantine. Datorită lor, prizonierii din lagărele din străinătate și răniții din spitalele din țară au avut suferințe mai ușoare.

N-am putea vorbi despre rolul femeilor în războiul de reîntregire fără să ne referim la Regina Maria. A fost unul dintre cei mai activi susţinători, prin acţiuni publice sau în cadrul Familiei Regale, ai intrării României în război alături de puterile Antantei. Regina a organizat spitale de campanie şi a fost prezentă ca soră medicală printre cei suferinzi, împărţind medicamente, mâncare şi pături soldaţilor răniţi pe front sau bolnavilor de tifos. Pentru atitudinea sa curajoasă din timpul Primului Război Mondial era numită ”Regina-soldat” sau ”Mama răniților”.

Regina Maria în vizită la sanatoriul Carpați, august 1917
Regina Maria în vizită la Sanatoriul Carpați, august 1917

La sfârşitul războiului, Regina Maria a mers la Conferinţa de Pace de la Paris, după retragerea delegaţiei noastre, unde a promovat interesele României, reamintindu-le aliaţilor occidentali de sacrificiile armatei române. A avut convorbiri cu preşedintele Franţei, Raymond Poincaré, şi cu prim-ministrul Georges Clemenceau. A făcut apoi vizite neoficiale la Paris şi la Londra, contribuția Reginei Maria la Unirea provinciilor istorice românești fiind însemnată.

Olga Sturdza
Olga Sturdza

În acea perioadă grea a războiului, principesa Olga Sturdza a fondat Societatea pentru ocrotirea orfanilor de război și a condus Comitetul de primire a refugiaţilor. În februarie 1917, principesa a înfiinţat în vechiul palat boieresc de la Miroslava o şcoală pentru orfanii de război, instituţia devenind model pentru Societatea pentru ocrotirea orfanilor de război, care a adăpostit şi instruit 340.000 de orfani în toată ţara.

Societatea pentru ocrotirea orfanilor de razboi

Sabina Cantacuzino, 1882
Sabina Cantacuzino, 1882

Sabina Cantacuzino era fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu şi sora oamenilor politici Ionel, Constantin şi Vintilă Brătianu. A făcut şcoală în particular, după obiceiul timpului, la moşia Florica, iar mai târziu la Bucureşti, cu profesori renumiţi, dându-și examenul de bacalaureat la Colegiul ”Sfântul Sava”. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A avut și ea un rol important din punct de vedere umanitar în Primul Război Mondial, deoarece a condus Spitalul nr. 108 din Bucureşti. Ea a scris pe larg în memoriile sale despre Primul Război Mondial. A fost martora ocupaţiei militare a Capitalei de către germani, timp în care guvernul lui Ionel Brătianu şi suveranii României erau plecaţi în exil la Iaşi. Sabina a fost internată de autorităţi la Mănăstirea Pasărea (în 1917), dar după nouă luni a revenit în Bucureşti şi a participat, după armistiţiu, la cele mai însemnate momente de celebrare a Marii Uniri din 1918.

Mai multe detalii despre rolul important pe care femeile din înalta societate românească l-au avut în timpul primei conflagrații mondiale, puteți afla din cartea lui Alin Ciupală, intitulată ”Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial”, apărută la Editura Polirom (2017) precum și din memoriile lăsate chiar de aceste mari doamne.

Alin Ciupală Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.