”Scriitori români în Primul Război Mondial” de Daniela Șontică

877

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roLiteratura română se poate mândri cu câțiva scriitori care au participat direct la primul război mondial: Dumitru Panaitescu Perpessicius, Octavian Goga, George Topârceanu și Camil Petrescu.

Dumitru Panaitescu Perpessicius terminase școala de ofițeri de rezervă din Dealul Spirii, era licențiat în filologie al Universității din București și nu împlinise 25 de ani când a fost luat la război. Sublocotenentul Panaitescu a fost trimis cu regimentul său pe frontul din sud, în Dobrogea. A participat efectiv la lupte în ziua de 13 octombrie 1916, când a fost rănit grav la mâna dreaptă. În spitalul de la Botoșani, medicul francez Dufreche i-a salvat mâna de la amputare, dar a fost nevoit să scrie toată viața cu mâna stângă.

scut si targa perpesscius editia princeps
Ediția princeps, București, Editura Literară a Casei Școalelor, 1926

Sub influența războiului a scris volumul de versuri ”Scut și targă” (1926). A devenit, după cum se știe, un eminescolog de seamă, cu pseudonimul Perpessicius.

Un alt scriitor care a luptat în primul război mondial a fost George Topârceanu. În august 1916, când România a întrat în război, poetul era student la Iași la Filosofie. A fost încorporat și trimis pe front la Turtucaia, această experiență devenind subiectul cărții publicate în 1918, ”Amintiri din luptele de la Turtucaia”În timpul retragerii, Topârceanu a fost luat prizonier și a stat la bulgari în captivitate doi ani. Amintirile sale din prizonierat pot fi citite în volumul ”În gheara lor. Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare” (1920). Schițele tipărite în 1920 au fost reluate mai târziu, cu unele modificări, în ”Pirin Planina. Episoduri tragice și comice din captivitate” (1936).

daniela sontica g toparceau in-ghiara-lor amintiri-din-bulgaria-si-schite-usoare-de-g-topirceanu-1920-
Editia princeps, București, Editura Librăriei Socec & Co, 1920

Octavian Goga a cerut să meargă pe front, animat de idealul reîntregirii țării. Numai că nu a fost trimis pe frontul din Transilvania, cum ar fi dorit, ci pe cel din sud. Așa a ajuns și el la Turtucaia. Fratele său a fost grav rănit, rămânând infirm pe viață. Guvernanții l-au chemat de pe front pe poetul Octavian Goga, însărcinându-l cu o altă misiune: redactarea revistei ”Gazeta ostașilor”. Prin articolele lor, Goga, Iorga, Sadoveanu, Minulescu, Agârbiceanu și ceilalți autori îi îmbărbătau pe cei aflați în lupte.

Camil Petrescu, care terminase o școală militară de subofițeri, a fost înrolat în Regimentul 6 infanterie Mihai Viteazul, cu gradul de plutonier. În timpul defensivei germano-austro-ungare care ne-a respins armata din Transilvania, scriitorul a fost rănit și luat prizonier. Până la sfârșitul războiului, a fost închis în lagărul de la Sopronyek din fosta Austro-Ungarie. Multă vreme s-a crezut că e mort, nemaivenind vești de la el. A fost eliberat la 10 aprilie 1918. Avea să devină unul dintre cei mai mari romaniceri ai literaturii române, scriind romanul capodoperă ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930).

”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Scenariul: Sergiu Nicolaescu, Anuşavan Salamanian. Regia: Sergiu Nicolaescu. În distribuție: Vladimir Găitan, Ioana Pacula, Gherghe Dinică, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu, Sebastian Papaiani, George Mihăiţă, George Alexandru, Ernest Maftei, Colea Răutu, Aimée Iacobescu. Imaginea: Nicolae Girardi. 1979

Vezi: arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.