A apărut numărul 94, decembrie 2020, al revistei „Epigrama”, publicație a Uniunii Epigramiștilor din România

101
revista epigrama

revista revistelor culturale leviathan.ro logoDirector: George Corbu, redactor-șef: Laurențiu Ghiță

Din sumar: Editorial: Garda se schimbă, dar nu se predă; Interviurile Epigrama: Epigrama face din surâsul cititorilor o „ghilotină”, profesor Cristian Preda; „30 de ani în slujba epigramei:Uniunea Epigramiștilor din România (UER)”– Raport de suflet al președintelui UER, partea a II-a, George Corbu; Eseu: Speciile predilecte în publicistica satirico-umoristică interbelică, fragment din teza de doctorat a profesorului Laurențiu Bădicioiu; Cronici de pandemie ale festivalurilor de la: Râmnicu-Sărat, Târgu-Jiu (Cănăvoiu),Vaslui; Concursurile: „Ionel Iacob-Bencei” și „George Zarafu”; Contribuții: Epigrama germană, Florin Aman (Germania); Remember: George Zarafu; Medalion: Radu Ionescu-Danubiu; Caricatura: Jean-Löic Bélom (Franța); Concursurile revistei, Anunțuri; En garde, Hyde Park, Noi și… Ele, Mânia de a fi român, Hai noroc și sănătate, Caruselul cu epigrame, De veghe în lanul cu epigrame, epigrame, epigrame, epigrame…; Aniversări, In memoriam etc; Pagina sponsorului: UPRUC-CTR Făgăraș și IMD TRADING București;

Grafica: Mihai Danielescu, Costel Pătrășcan și Gheorghe Mitroiu.

Directori fondatori: Virgiliu Slăvescu – serie veche, Mircea Trifu – serie nouă.

*

„Revista «Epigrama» – repere în timp” de Laurenţiu Ghiță, redactor-șef „Epigrama”.

În luna decembrie a anului 1938 apărea în Bucureşti revista „Epigrama. Buletin lunar al epigramei româneşti”. Director: Virgiliu Slăvescu. Revista a apărut timp de 6 ani, până în 1943, timp în care a publicat epigrame şi şarje amicale la adresa cercurilor conducătoare, proze umoristice, alte articole de interes literar, a organizat concursuri de epigrame pe diferite teme. Au colaborat la ea, printre alţii: Eugen Barbu, Tudor Măinescu, Mihu Dragomir, Geo Dumitrescu, N. Crevedia, C. Râuleţ etc.

Odată cu izbucnirea războiului şi, mai ales, instaurarea dictaturii comuniste, epigrama a devenit gen „subversiv”, care putea cauza autorilor necazuri mari, mergând până la încarcerare. Odată cu micul „dezgheţ” din anii ’60, au luat naştere actualele cenacluri ale epigramiştilor români, începând cu Cincinat Pavelescu la Bucureşti, apoi cu Ridendo Timişoara şi tot aşa. Revoluţia din Decembrie 1989 a dezlegat aceste oprelişti şi, după constituirea Uniunii Epigramiştilor din România în 1990, ca organ coordonator a peste 25 de centre epigramatice la ora actuală, ca o consecinţă firească, în anul 1993 s-a întâmplat renaşterea revistei „Epigrama. Publicaţie a Uniunii Epigramiştilor din România”, director: Viorel Martin, redactor Şef: Mircea Trifu. Numărul 1/1993 poartă pe frontispiciu, de asemenea, şi menţiunea „Anul I – Serie nouă”. Mircea Trifu a publicat pe pagina a doua articolul-programatic: La început de drum. Vor urma câţiva ani mai tumultuoşi, cu fluctuaţii de apariţie, cu schimbări în echipa editorială etc. Astfel, numărul 4 va apărea sub conducerea cuplului: director: Viorel Martin, redactor-Şef: Sorin Vlad, numărul 5 cu director: Viorel Martin, redactor-Şef: George Zarafu. O stabilizare va urma sub redactor-șef Vasile Matei, între numerele 6–18, între anii 1997 şi 2000, pe frontispiciu apărând ca directori ai seriei vechi: Virgiliu Slăvescu, iar al seriei noi: Mircea Trifu. După o întrerupere de circa un an şi jumătate, cauzată de boala şi apoi decesul lui Vasile Matei, o perioadă prolifică şi extraordinară va fi cea dintre 2002 şi 2011, sub „binomul”: George Corbu – director, Valerian Lică – redactor-șef, între numerele 19-20 şi 58. După retragerea, din motive de sănătate a maestrului Valerian Lică, de la nr. 59/2012 pe postul de redactor-șef a fost numit epigramistul bucureştean Laurenţiu Ghiţă. În această formulă revista continuă să apară, luptând pentru continuitate, pentru o cât mai bună reprezentare a fenomenului epigramatic.

În toţi aceşti ani, sub diferitele conduceri, revista „Epigrama” s-a constituit în port-drapelul mişcării epigramatice româneşti, menţinând acea ştachetă a calităţii care au consacrat-o, făcându-i posibilă longevitatea. Prin paginile sale au publicat numeroşi scriitori care au cochetat cu epigrama, precum: Gheorghe Azap, Ştefan Cazimir, Radu Cârneci, Stelian Filip, Gheorghe Istrate, Nicolae-Paul Mihail (Nicomah), Tudor Opriş, Marin Sorescu, Viorel Cacoveanu, Cornel Udrea, Florian Saioc ş.a. Toţi epigramiştii de frunte ai ţării, atât cei din ţară, cât şi membri ai diasporei, şi-au pus semnătura şi girul talentului lor în paginile acestei reviste. Printre ilustratorii revistei am descoperit nume celebre ca: Al. Clenciu, Albert Poch, Costel Pătrăşcan, Mihai Danielescu, Gheorghe Mitroiu. Din anul 2012, numărul 60, ca o recunoaştere a afinităţilor existente, revista găzduieşte o pagină specială dedicată caricaturii.

Ca efect al interesului stârnit, revista „Epigrama” fost inclusă în Panorama presei româneşti contemporane: 22 decembrie 1989- decembrie 2005 , elaborată de I. Hangiu (Bucureşti, Editura Historia, 2006). De-a lungul anilor a obţinut numeroase premii şi distincţii.

Speranţa şi dorința noastră fierbinte este să atingem numărul 100 şi să mergem, evident, şi mai departe!

Epigrame de George Corbu în revista „Leviathan”, anul III, nr. 3 (8), iulie–septembrie 2020, p. 108. click aici.

Arhiva rubricii Revista revistelor culturale   

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.