„Actualitatea Literară”, nr. 114, noiembrie–decembrie 2021

151
revista actualitatea literara (1)

revista revistelor culturale leviathan.ro logoSemnalăm apariția numărului 114, anul XII, noiembrie-decembrie 2021, al publicației „Actualitatea Literară”, „revistă a unirii scriitorilor din România”, editată de AL LuGOJPRESS SRL, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Lugoj și al SIP Timiș.

Director: Nicolae Silade. Redactor șef: Remus V. Giorgioni. Redactori: Ela Iakab, Adriana Weimer, Nicoleta Crăete, Simion Dănilă, Daniel Mariș, Daniel Marian, Constantin T. Stan, George Motroc, Elisabeta Boțan, Veronica Balaj, Ionel Bota, Mircea Dan Duță.

Din cuprins:

Nicolae Silade: Despre generația de aur a literaturii române (editorial)

„…Și parcă nici nu se mai poartă în ultima vreme generaționismul. La modă e acum lista canonică, un fel de generație a generațiilor, care nicidecum nu este de aur. Și cum la fotbal Hagi a fost cel care și-a aurit generația, tot așa, în literatură, cred eu, Eminescu este cel care rămâne cu aurul pe care l-a dăruit generației sale, deși el vede în trecutul său «zilele de-aur a scripturelor
române»”…
Remus V. Giorgioni
: Crăciunul, cu bune și rele; tăriile și bucătăriile, tarele sale

Crăciunul și „gândul veșniciei”. Puterea purității din om: „De Crăciun, lipsa de cultură religioasă a unei familii/popor, o tradiție perpetuată mecanic, fără necesarul
ingredient scripturistic (elemental de bază, religios) produce o bucurie formală, iar nu completă, plenară. Or, bucuria produsă de atmosfera sărbătorească trebuie să izvorască din Cuvânt
sau măcar să se asocieze cu el. Fără predispoziția religioasă spre laudă și mulțumire, mirosul proaspăt al ácelor de brad, cântările festiv(ist)e de Crăciun nu-și pot atinge un scop mai profund: înviorarea sufletului. Căci dragostea lui Christos ne strânge…”.

Dumitru Ichim: Psalmul nașterii

Cornel Ungureanu: Romanele lui Matei Vișniec (cronică)

„…Ultimul roman al lui Matei Vişniec, Un secol de ceaţă, apărut recent, are aproape 900 de pagini: e o carte monumentală, cum se cuvine unei cărţi care cuprinde… un secol al evenimentelor… rele. Partea a doua romanului, Răul are întotdeuna un frate geamăn, ilustrează cu prisosinţă partea întâi a cărţii, inaugurată cu… posibila întâlnire dintre Stalin şi Hitler, la Viena, 1 ianuarie 1913. S-au întâlnit? Erau amândoi la Viena şi amândoi aveau proiectele… necesare pentru un secol al răului.[…]. După zeci, sute, mii de articole despre lumea de azi, Matei Vişniec ne oferă un roman monumental despre lumea de ieri. Sau de azi? Despre secolul nostru pierdut în ceaţă.”

Psalmodieri: Nicolae Silade, Damian Ureche (poezie)

Radu Ciobanu: Un demers reparatoriu (comentariu)

„Între omul politic și politician există o deosebire esențială, de natură etică: omul politic este animat de convingeri, în timp ce politicianul e mânat în luptă de interese. […] Este și cazul celebrului la vremea sa om politic Aurel C. Popovici, precursor ideatic al Uniunii Europene, a cărui gândire politică, rămasă în cea mai mare parte actuală, e eludată sau ignorată, prea rar evocată în dezbaterile de azi, chiar și când, iată, se împlinesc 115 ani de la apariția primei sale lucrări fundamentale, scrisă în limba germană, apărută la Leipzig în 1906 și tradusă de Petre Pandrea la Fundația pentru Literatură și Artă «Regele Carol II», în 1939, îndeobște cunoscută sub titlul Statele Unite ale Austriei Mari. Nu prea și-l amintesc nici chiar bănățenii atât de preocupați, și pe drept cuvânt, în a-și identifica precedentele de prestigiu cultural. Or, un precedent mai prestigios decât lugojeanul Aurel C. Popovici, e greu de aflat. Căci Dipsi – cum cu tandrețe îi ziceau prietenii cei mulți – a fost la vremea sa o figură de talie europeană, un punct de referință, citat și azi de cercetătorii Europei Centrale, iar anvergura gândirii sale, deși nescutită de erori, firești în contextul geopolitic de atunci, a fost atestată în cultura noastră de Iuliu Maniu, Sextil Pușcariu, Onisifor Ghibu, Lucian Blaga, S. Mehedinți, Petre Pandrea, ca să nu amintesc decât câteva nume de maximă notorietate din perioada interbelică…”

Adrian Dinu Rachieru: Canonul transnațional Petru Popescu și „romanul popular”

„Favorit al marelui public, Petru Popescu a exploatat «momentul»; literatura previzibilă, înfeudată propagandistic, pierdea teren, experimentalismul mijea, literatura acrobatică (jocul eschivelor, esopismul) urma a isca o adevărată epidemie, cea a romanului «obsedantului deceniu». Or, Petru Popescu îmbrățișează, prin scrisu-i alert, principiul accesibilității, adresându-se unui public instruit, declarând ritos că spiritul citadin este «indispensabil pentru o literatură modernă și matură».”

Paraschiva Buciumanu: Constantin Țoiu / redactor și ziarist (evocări)

„…Deși sunt pline de farmec, pe alocuri, aceste texte au ceva din absurdul personajului Prepeleac, sub zodia căruia au fost create. Nefiind nici literatură, nici jurnalistică, îl contrariază, într-adevăr, pe cititor, mai ales că sunt și scrise în tonuri diferite, date de contextele ante și postdecembriste, dar, cu răbdare și curiozitate, acesta va descoperi interesul deosebit al scriitorului față de condiția umană și, în consecință, profundul său umanism.”

Ovidiu Pecican: Onirism, visare, reverie (capricorn)

„…onirismul voia, prin pana teoretizantă a lui D. Țepeneag, să instituie o literatură a «regimului nocturne» al ființei, cum ar fi spus Gilbert Durand în legătură cu o asemenea intenție. De fapt însă, între susținerile antropologului cultural francez și proiectul oniricilor români așa cum îl înfățișa purtătorul său de cuvânt, rămâneau distanțe substanțiale, aceștia din urmă enunțând programatic centralitatea visului, dar neprecizând dacă proliferarea nocturnă de imagini colorate emoțional trebuie înțeleasă riguros și strict ca model urmărit sau dacă, într-o accepțiune mai largă, trebuiau luate în considerare și posibilitățile conexe: reveria, fantasmarea creatoare, chiar fantasmarea psihotică și delirul…”

Daniel Mariș: Între eres și eros (recenzii); Romeo Aurelian Ilie: Cronicile RAI – poezia tânără; George Motroc: Dialog cu Alex Cetățeanu, Președintele Tribunalului Internațional Literar Quebec (procesul Sadoveanu); Ela Iakab: Fuga spre plenitudine (accente); Marian Apostol: Hronicul alienării (accente); Remus V. Giorgioni: Postcreștinism, postumanism, postistorie… și alte p(r)ostii (eseu); Delia Muntean: Valentin Mic, un poet „pășind onest pe muchia cuvintelor” (cronica);  Școala de poezie: Ion Cristofor, Alexandru Petria, George G. Asztalos; Magda Ursache: Viața ca literatură și literatura ca viață (eseu); Lazăr Magu: Nașterea Domnului; Florentin Popescu: Acum mai bine de cincizeci de ani / Un colind studențesc de neuitat (oameni și moment); Ion Rășinaru: Poeme; Virgil Diaconu: Dogma mântuirii (eseu); Anton Ilica: Nadia Linul Urian sau despre satul veșniciei, acolo unde zeii se amestecă printre oameni; Constantin Jichița: Dorli Blaga, la Lugoj / Interviu cu sufletul la gură (dialog); Gabriel Dragnea: Poezie; Constantin Stancu: Poezia din sertarul umbrei (cronica); Traian Vasilcău: Poezie; Franz Kafka: Reflecții asupra păcatului, suferinței, speranței și adevărata cale. Traducere și prezentare de Eugen D. Popin; Daniel Thomas Moran, poem tradus de Oana-Roxana Dicilea, masterandă MTTLC; Nicoleta Tudor: Poezie; Mihai Posada: Citirea oaselor, după Dumitru Cristănuș, Lumea văzută prin ochii Marianei Pândaru (cronici); Inedit: Gheorghe Alexandru Iancovici (1924–1992). Text stabilit de Simion Dănilă. Nicolae Havriliu: Din culisele formulei „Lumea ca teatru”. Poveste despre un început de lume; Daniel Marian: Lăsați cărțile să vină la mine!; Meridiane: Pankhuri Sinha.

Acest număr este ilustrat cu lucrări realizate de artiștii prezenți în tabăra de creație Berzasca International Art Symposium.

Arhiva rubricii Revista revistelor culturale  

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.