Anul cultural Dimitrie Cantemir: Statuia marelui cărturar în curtea Bibliotecii Ambrosiana din Milano – articol de Violeta Popescu

174
Cantemir Milano

Un prilej ca în Anul cultural Dimitrie Cantemir 2023 (350 de ani de la naștere – 26 octombrie 1673; 300 de ani de la moarte – 21 august 1723) să readucem în atenția publicului existența la Milano a statuii marelui savant, amplasat în curtea Bibliotecii Ambrosiana, centru de cultură italian, o operă realizată de marele artist Ion Irimescu (1903–2005), „patriarhul artelor româneşti”.

Fondată în 1607 și inaugurată oficial în anul 1609 ca una dintre primele colecții de biblioteci deschise publicului, Biblioteca Ambrosiana a fost prima dintre instituțiile fondate de Federico Borromeo, urmată de Pinacoteca Ambrosiana (1618) și de Accademia (1620). Este meritul profesorului Ovidiu Drimba (1919–2015) care în anii ’70 a propus conducerii Bibliotecii Ambrosiana din Milano, ca o statuie a savantului Dimitrie Cantemir, „acest Lorenzo de Medici al nostru”, cum îl definea George Călinescu, să fie așezată în curtea Bibliotecii, „Il cortile degli Spriti Magni”, alături de busturile lui Platon, Sfântul Toma de Aquino, Dante Alighieri, Alessandro Manzoni, Chateaubriand, Goethe, Shakespeare, Sandor Petöfi, și Teofrasto Paracelsus.

Opera care îl reprezintă pe cărturarul Dimitrie Cantemir fiind poziţionată între statuile lui Dante și Shakespeare.

„Grădina marilor spirite” [Il cortile degli Spiriti Magni], unde sunt amplasate statuile acestor mari personalități, a fost proiectată de prefectul Giovanni Galbiati în 1932, luându-și numele de la versurile din Canto IV din Infernul lui Dante, unde autorului i se arată „spiriti magni”, adică marile personalități ale poeziei, științei și culturii. Citatul lui Dante poate fi citit pe peretele din față al curții, unde se poate vedea și o parte dintr-o frescă realizată de Aurelio Luini. Reuniți ca într-un fel de „sfat”, Giovani Galbiati a dorit să adune statuile acestor mari personalități ale culturii europene, antice și moderne.

Statuia amplasată în grădina Bibliotecii Ambrosiana, realizată de artistul Ion Irimescu, are o înălțime de 2,40 m și îl reprezintă pe Dimitrie Cantemir în ținută de gală, cu perucă pe cap, ținând în mâna stângă lucrarea cu caracter enciclopedic Descriptio Moldaviae, prima operă completă şi detaliată despre geografia, organizarea politică şi administrativă, despre religie, despre graiul, slovele, etnografia şi folclorul Moldovei. O altă statuie a marelui cărturar realizată de Ion Irimescu a fost dezvelită la București în anul 1973.

Despre contextul amplasării statuii savantului Dimitrie Cantemir la Milano în anii ’70, profesorul Ovidiu Drimba avea să povestească în cadrul unui interviu: în curtea Bibliotecii „erau nouă statui de bronz de mărime naturală ale unor personalități de primă mărime în istoria europeană. Frontal erau așezați Dante Alighieri și Toma d’Aquino. În momentul în care s-a anunțat că trebuie găsită încă o personalitate europeană care să fie plasată în acel loc liber al curții, eu am făcut propunerea ca Dimitrie Cantemir să fie ales […].”

Așa cum se cunoaște, din 1968 până în 1979 profesorul Ovidiu Drimba a fost detaşat în Italia ca şef al Catedrei de limbă şi literatură română de la Universitatea din Torino, predând şi la Universitatea Sacro Cuore Catolică din Milano, perioadă în care a organizat în cele două orașe zeci de conferințe sau expoziții pe teme de cultură românească. Tot de numele istoricului Ovidiu Drimba lui se leagă și inițiativa străzii cu numele poetului Vasile Alecsandri inaugurată pe 1 februarie 1977, ca semn al importanței misiunii sale diplomatice în Piemonte.

Și în Franța, numele lui Dimitrie Cantemir este inscripționat pe fațada faimoasei Biblioteci Sainte-Geneviève din Paris (coloana din dreapta).

Membru al Academiei de Științe din Berlin, „Dimitrie Cantemir a fost un unificator al culturii noastre care ne-a proiectat în Europa”. (Ioan Aurel Pop).

Principe al Moldovei în două rânduri (martie–aprilie 1693 și 1710–1711), Dimitrie Cantemir a fost un mare cărturar al umanismului românesc, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. În 1710 a fost numit la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Constantin Brâncoveanu, bănuit de lipsă de loialitate față de sultan; în schimb a încheiat el însuși un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere categorică din partea turcilor în Bătălia de la Stănilești. În acest context, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde și-a petrecut restul vieții. Una dintre lucrările sale importante este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, unde susține latinitatea limbii și a poporului format pe teritoriul vechii Dacii, inclusiv faptul că româna are patru dialecte, carte devenită fundamentală pentru reprezentanții Școlii Ardelene. A fost ales membru al Academiei din Berlin. A murit în refugiu în 1723 și a fost înmormântat în Rusia, la Dmitrievka, în Biserica Sf. Nicolae. Actualmente, osemintele sale se odihnesc în Biserica Trei Ierarhi din Iași, repatriate grație lui Nicolae Iorga, în 1935. Pe lespedea raclei sale este scris următorul text: Aici, întors din lunga și prea greaua pribegie înfruntată pentru libertatea țării sale, odihnește Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei.”

Milano

www.CulturaRomena.it 

1 COMENTARIU

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.