”Aromânul Evanghelie Zappa, părintele olimpiadei moderne” de Daniela Șontică

Câți dintre iubitorii sporturilor știu oare că ideea reînvierii Jocurilor Olimpice s-a născut în satul Broşteni, din județul Ialomiţa?

Dacă aveți încă un zâmbet în colțul gurii sau un semn de întrebare, răspunsul este simplu: omul care a readus olimpismul modern în atenție este Evanghelie Zappa, un grec stabilit pe pământ românesc în secolul al XIX-lea.

Acesta s-a născut în 1800 în Labova, un mic sat din provincia otomană Epir, în nord-vestul Greciei, actualmente în Albania, într-o familie de aromâni. Era o fire aventurieră. La 13 ani s-a înrolat în garnizoana lui Ali Paşa de Ianina, participând la Războiul ruso-turc, desfăşurat pe teritoriul Munteniei. După șapte ani de armată, ajuns la gradul de maior, după ce a luptat pentru independența Greciei, a renunțat la viața cazonă. În 1833, a emigrat în Ţara Românească, nemulţumit de noua organizare militară a Greciei. A plecat o vreme la Paris și a făcut studii, unde s-a împrietenit cu oameni importanți din Principatele Române. În 1844, s-a stabilit la Broșteni, Ialomița, și a cumpărat mai multe terenuri, a construit un conac luxos și a devenit unul dintre cei mai mari comercianţi de cereale. Era prieten cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Acolo, în conacul său luxos de la Broşteni, Evanghelie Zappa s-a gândit la relansarea Jocurilor Olimpice.

Ideea sa a lansat-o în 1856, la Bucureşti, cu şapte ani mai înainte de a se naşte Pierre de Coubertin, baronul francez care vorbea despre acelaşi subiect la Sorbona din Paris, şi care este considerat, invariabil, părintele Jocurilor Olimpice moderne.

În prima jumătate a anului 1856, Zappa îi scria lui Otto Friedrich Ludwig von Wittelsbach, regele Greciei, despre propunerea reînfiinţării Jocurilor Olimpice la Atena, evident cu susţinerea lui financiară.

La 19 august 1858, regele Otto a emis Decretul Regal care stabilea principalele detalii ale manifestărilor, intitulate din acel moment ”Olimpiade”. Întrecerile urmau să se organizeze din patru în patru ani, la Atena. În anul 1859, erau prevăzute în patru duminici consecutive din luna octombrie. Laureații tuturor competițiilor aveau să primească medalii de aur, argint și bronz, cu chipul Regelui Otto inscripţionat pe faţă, iar pe revers – cu cel al finanțatorului Evanghelie Zappa.

Într-adevăr, din banii donaţi de Zappa s-au construit Zappeionul din Atena şi alte clădiri unde, în 1896, s-a desfăşurat prima ediţie, internațională, a Jocurilor Olimpice moderne. În noiembrie 1859, la Atena, el a putut să vadă cea dintâi ediție a acestor jocuri la care au participat peste 300 de concurenţi din Grecia dar și din zone învecinate: Turcia, Albania, Cipru, Creta și Macedonia (toți aceștia fiind însă vorbitori de limbă greacă).

În 1860, Evanghelie Zappa a făcut acele impresionante donații către diferite domenii culturale din Principatele Române și, mai mult decât atât, și-a scris Testamentul prin care dona sume imense de bani Societății Literare Române*), transformată mai târziu în Academia Română. În testamentul său scria: ”Să (se) dea pe fiecare an una mie galbeni la orânduita Societate Literară Română pentru desvoltarea şi regularea limbii române, conform Întăririi Domneşti sub No. 503 din anul 1860 Octomvrie 17, urma petiţiunii mele [publicată în Analele Societăţii Academice în 1870, p. 161, n.n.] date pentru aceasta spre a se pune şi acestea cu dobândă anuală a celor 5.000 de galbeni pe care i-am oferit pentru regularea acestei limbi prin un Dicţionar naţional şi o Gramatică şi alte opere clasice spre desvoltarea ei, precum s-a zis în mai sus menţionata petiţiune a mea.” Marele filantrop a mai contribuit cu 50.000 de galbeni la înzestrarea Armatei Române cu baterii de tunuri şi cu 10.000 de galbeni pentru tipărirea, în 1871, a ”Dicţionarului limbii române” şi a ”Gramaticii limbii române”.

Vărul său, Constantin Zappa, a avut grijă să se împlinească dorințele testamentare ale bogatei sale rude și i-a continuat opera filantropică. Academia Română a fost finanțată anual cu 1.000 de galbeni, cum prevedea testamentul acestuia. Cu un an înaintea morții lui Constantin Zappa, în 1891, din averea de circa 770.000 lei a Academiei, aproape jumătate provenea din Fondul Zappa, adică 312.366 lei.

În ultima parte a vieţii, Evanghelie Zappa a suferit de Alzheimer sever, boală care i s-a agravat, iar în 1865 a murit, rămășițele sale pământești fiind duse în Grecia, după dorința sa.

Mai multe informații despre acest mare filantrop puteți găsi în cartea preotului profesor Gheorghe Drăgulin, ”Evanghelie Zappa, aspecte inedite din viața, activitatea și din inițiativa reînființării jocurilor olimpice”. O altă carte în care este evocat rolul lui Evanghelie Zappa este cea a lui Horia Alexandrescu, intitulată ”Olimpiadele lui Zappa”.

*) Proiectul de statut al Societății Literare Române era pregătit din 1860, dar Societatea s-a înființat la 1 aprilie 1866. La 1 august 1867 denumirea i-a fost schimbată în Societatea Academică Română iar în 30 martie 1879, în Academia Română.

Vezi: arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică