Dragoste, străinătate și vis

”...pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi...” Pot să îi aud cum se roagă, îngenunchiați și cu capetele plecate în mica Epifanie...

– Plecăm, zise, deschizând poarta masivă de lemn. Era în stradă. Ziua începuse cu ceață și acum, aproape de prânz, era un soare fierbinte că...

Cred că ar fi trebuit să mă nasc cloșcă. Preocuparea zilnică pentru siguranța copiilor începuse să mă obsedeze. Eram cu ochii pe ei tot...

Pe Robert îl văzuse ultima dată într-un sfârșit de toamnă. Era într-o gară, ca și ea, aștepta un tren de noapte, tot ca și...

După două zile de ploaie soarele ardea ca vara. Florile albe stăteau îngrămădite într-o găleată cu apă rece, cele galbene, mai puține, pe masa...

Casa i se părea pustie. După atâția amar de ani trăiți departe nu mai era a ei. Putea jura că nu se născuse între...

De când am plecat din țară nu am mai văzut un singur program românesc la televizor. La început nu se putea, iar de când...

Pe nesimțite venise noiembrie. Nu mai plângeam de frica celor citite prin ziare. Gerti mă lecuise, cel puțin pentru o vreme, arătându-mi că nenorocirile...

Ningea și era liniște în cartierul de pe deal. Un alb curat, pătruns doar de papucii trecătorilor. Se apropia Crăciunul. Într-o săptămână am cumpărat...

Terezinha de Jesus atârnase cămășile spălate pe funia întinsă de-a lungul grădinii până la peretele casei, fără să-și facă socoteala cu vremea. Primăvara asta...

Invitatele ei plecaseră de o bună bucată de vreme, dar Encarnacion  nu se putea liniști sub nicio formă. Avea un șezlong vechi, de lemn,...

Tocmai era, pe nu știu ce program la televizor, ceva plictisitor, dar cu mirese. Venise luna mai și, spre deosebire de tot ce știam...

– A murit, zise Ștefania plângând, vocea îi tremura așa de tare, de parcă era agățată pe o sârmă deasupra orașului, bătea vântul și...

Ajunsese devreme la stația de autobuz. Era miercuri, sărbătoare și ea uitase total că în ”zilele sfinte” nu circula niciun autobuz spre orășelul îndepărtat...

Era noapte în Nürnberg. Copiii dormeau în paturile de cazarmă, metal verde, masiv, paturi cu etaj, cum niciodată nu văzuseră în țară. Cu siguranță...

Plecase de dimineață cu caprele în pădure, după pâinea cu untură și ceaiul de mentă, scandalul zilnic, cine merge cu vietățile la iarbă și...

Valiza era gata. Aruncase la întâmplare niște rochii necălcate, o pereche de sandale, era vară și o căldură nebună, nu putea umbla cu balerinele...

Ninsese de dimineață. Ninsese după prânz. Era noapte, trecuse Moș Crăciun, colindătorii beau vinars fiert după casa din colț, mai ningea și copiii nu...

Era iritat și pus pe ceartă. Venise la înmormântarea bunicii, Hilde Blumhagen, fata tâmplarului din Caransebeș, bineînțeles pe hârtie, pentru că un țigan mai...

Dacă l-ar fi întrebat cineva, în momentul acela, ce-și dorește cel mai mult și mai mult pe lumea asta, nu ar fi știut ce...

Era pentru el aici. Numai și numai pentru el. Ciocănise la ușă discret, de parcă se afla în fața unei biserici, nu într-un hotel,...

Ningea cu fulgi mari și grei când mașina se opri în fața blocului. Șapte etaje. O singură scară. Niște copaci fără frunze. Era iarnă....

Apa curgea fără zgomot. Dincolo, sub plopi, barca făcea valuri mărunte și repezi. Cineva trecuse la tren și-o legase de stâlpul teascului. – Trebuie să...

Nordul. Numai cuvântul mă făcea să îngheț. Alex era deja acolo. Închiriase un apartament într-un cartier cu faimă proastă. Era singurul care avea trei...

Plouase și era cam rece. Poate și din cauza vântului ce plesnea plopii, apa Mureșului, câmpurile acum pustiite, gara, acea gară micuță ce se...

Pulovărul îl terminase pe la două dimineața. Era mulțumită. Cum nu avea o oglindă în casă, cea veche se spărsese după ce-a văruit peretele...

Pierduse aproape un ceas între Podul Cotroceni, casa unde locuise cu mătușă-sa Barbara și Cinema Cotroceni, unde se sărutase cu José Kreidler, după ce...

Orele cu trenul spre Hanovra au trecut mai ușor decât credeam. Maică-mea venise pentru o lună la noi și cea mai mare bucurie a...

Acum, că avea un scaun cu rotile electric, Rocio Gonzalez putea ieși înainte de prânz până la mare fără ajutorul columbianei, fata care avea...

Am primit pașaportul, cam la o săptămână după ce ne-au acceptat emigrarea. Două săptămâni viză de ședere în România. Pentru mine. Ai mei au...

Ninsese ca un blestem peste mahalaua pestriță și plină de gropi. Dimineața s-a arătat strălucitoare, ca un joc de lumini. Pe scaun, rochia ei...

– A murit, auzi vocea singurei lor prietene, azi dimineață... pe la trei... Nu știa ce să răspundă și închise telefonul. Nici cealaltă nu insistă....

Satul era așezat între dealuri. Vara se acoperea cu verdele pădurilor, iarna cu zăpezile lor, toamna mirosea a mere și primăvara a flori de...

Ceșcuța de cafea îi căzuse din mână și toată bucătăria era plină de ceva cenușiu lăptos, cioburi colorate, alb-albastru, putea vedea barca ei și...

Tot drumul spre casă mi-am simțit corpul ca pe ceva străin lipit de mine. Puteam zbura cu avionul, într-un ceas eram în sânul familiei,...

S-a întors într-o zi de octombrie la Netanya. Ca altădată. Numai că atunci era cu el. A rămas în același hotel, a pierdut a...

Februarie a început cu zăpadă. Florăriile aduceau primăvara în vitrinele lor mari, verde crud și galben timid, destul de mult roșu, un pic de...

Afară ploua cu stele. Niciodată nu le văzuse așa de jos, peste orașul acoperit de întuneric, niciodată nu simțise mai puternic aerul de mătase...

Cinci zile de pace. Pomul era singurul lucru ce mai amintea de ajunul Crăciunului. Aprindeam seară de seară lumânările, stingeam lumina în sufragerie, trăgeam...

Se însera repede. Mai repede ca în București. Asta pentru că eram între dealuri și munți. Copiii erau preocupați până peste cap cu niște...

Takahashi san venise prea târziu, mult prea târziu, în orașul de pe malul mării. Atât de târziu că nu-și mai putuse înfige rădăcinile adânc...

”Trebuie să plecăm”, zise femeia cu șalul negru, singura care băuse toată seara apă și părea să nu aibă nici acum, după miezul nopții,...