Evanghelia după Ioan, Învierea lui Iisus Hristos
20. 1. În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalina s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întunerec; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt.
2. A alergat la Simon Petru şi la celalt ucenic, pe care-l iubea Iisus, şi le-a zis: ”Au luat pe Domnul din mormânt, şi nu ştiu unde L-au pus.”
3. Petru şi celalt ucenic au ieşit, şi au plecat spre mormânt.
4. Au început să alerge amândoi împreună. Dar celalt ucenic alerga mai repede decât Petru, şi a ajuns cel dintâi la mormânt.
5. S-a plecat şi s-a uitat înlăuntru, a văzut fâşiile de pânză jos, dar n-a intrat.
6. Simon Petru, care venea după el, a ajuns şi el, a intrat în mormânt, şi a văzut fâşiile de pânză jos.
7. Iar ştergarul, care fusese pus pe capul lui Iisus, nu era cu fâşiile de pânză, ci făcut sul şi pus într-un alt loc singur.
8. Atunci celalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt, a intrat şi el; şi a văzut, şi a crezut.
9. Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură, Iisus trebuia să învieze din morţi.
10. Apoi ucenicii s-au întors acasă.
Iisus Se arată Mariei.
11. Dar Maria şedea afară lângă mormânt şi plângea. Pe când plângea, s-a plecat să se uite în mormânt.
12. Şi a văzut doi îngeri în alb, şezând în locul unde fusese culcat trupul lui Iisus: unul la cap şi altul la picioare.
13. ”Femeie”, i-au zis ei, ”pentru ce plângi?” Ea le-a răspuns: ”Pentru că au luat pe Domnul meu, şi nu ştiu unde L-au pus.”
14. După ce a zis aceste vorbe, s-a întors, şi a văzut pe Iisus stând acolo în picioare; dar nu ştia că este Iisus.
15. ”Femeie”, i-a zis Iisus, ”de ce plângi? Pe cine cauţi?” Ea a crezut că este grădinarul, şi I-a zis: ”Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus, şi mă voi duce să-L iau.”
16. Iisus i-a zis: ”Marie!” Ea s-a întors şi I-a zis în evreieşte: ”Rabuni!” adică: ”Învăţătorule!”
17. ”Nu mă ţinea”, i-a zis Iisus; ”căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci, du-te la fraţii Mei şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.”
18. Maria Magdalina s-a dus şi a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul, şi că i-a spus aceste lucruri.
Iisus Se arată ucenicilor.
19. În seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor, a venit Iisus, a stătut în mijlocul lor şi le-a zis: ”Pace vouă!”
20. Şi după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mânile şi coasta Sa. Ucenicii s-au bucurat, când au văzut pe Domnul.
21. Iisus le-a zis din nou: ”Pace vouă! Cum M-a trimes pe Mine Tatăl, aşa vă trimet şi Eu pe voi.”
22. După aceste vorbe, a suflat peste ei, şi le-a zis: ”Luaţi Duh Sfânt!
23. Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate; şi celor ce le veţi ţinea, vor fi ținute.”
Paul Constantinescu, Oratoriul bizantin de Paşti, „Patimile şi Învierea Domnului”, partea a IV-a, „Învierea”, nr. 43, ”Hristos a înviat”, Duminica la Utrenie, Allegro moderato (marziale); Catavasia Învierii Domnului, „Ziua învierii”, Istesso tempo. Corul Academic Radio (dirijor: Dan Mihai Goia), Orchestra Națională Radio. Dirijor: Horia Andreescu.
Prima audiţie absolută: 3 martie 1946, Ateneul Român, Filarmonica din Bucureşti. Dirijor: George Enescu (prima versiune: ”Calvarul”, ”Moartea”, ”Îngroparea”).
A doua versiune, completă (celor trei părți li s-a adăugat ”Învierea”), terminată în 1948. Prima audiție a versiunii integrale: joi, 12 aprilie 1990, Ateneul Român, Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu” din București. Dirijor: Cristian Mandeal.
Vezi: „Mântuirea prin suferinţă” de Costin Tuchilă
Învierea Domnului în pictura universală
