Interviu realizat de Ana Maria Zlăvog cu prof. Iulia Georgescu, inspector școlar de Limba și literatura română la Inspectoratul Școlar Județean Brăila
Inspectoratul Școlar Județean Brăila a organizat recent, pe 8 decembrie 2023, în cadrul Cercului metodic cu profesorii de Limba și literatura română, Conferința Județeană cu tema Educația media în școală. Integrarea elementelor media în ora de Limba și literatura română.
Conferința s-a desfășurat în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Mediawise Society, Universitatea ,,Constantin Brâncoveanu” Brăila, Universitatea ,,Danubius” Galați, Casa Corpului Didactic Brăila, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila.
Au fost invitați: Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, Anca Velicu, cercetătoare în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române și în cadrul Mediawise Society, prof. univ.dr. Elena Enache, inspector audiovizual. Evenimentul a fost structurat în două părți: un atelier de lucru cu elevii (organizat la Colegiul Național ,,Nicolae Iorga” Brăila) și un atelier de lucru cu profesorii (organizat la Universitatea ,,Constantin Brâncoveanu” Brăila).
În acest context, prof. Iulia Georgescu, inspector școlar de Limba și literatura română la Inspectoratul Școlar Județean Brăila (coordonatorul activității), ne-a furnizat mai multe detalii prin intermediul unui interviu.
Ana Maria Zlăvog: Cum ați defini rolul/necesitatea Educației media în contextul școlar actual?
Iulia Georgescu: Școala în contextul actual presupune formarea unor competențe globale, esențiale pentru secolul al XXI-lea, precum gândirea critică și rezolvarea problemelor, comunicarea, colaborarea și creativitatea. De asemenea, viitorul aduce conectivitate generală, mașini inteligente, inteligență artificială și pentru toate aceste provocări trebuie să avem elevi pregătiți. În acest context, Educația media este una dintre noile educații care formează competențele amintite și care pregătește elevii pentru viață.
A. M. Z.: Ce elemente de conținut specifice Educației media ar putea fi aplicate în cadrul orelor de Limba și literatura română, în gimnaziu și liceu, în situațiile în care această temă nu este abordată printr-o disciplină opțională?
I. G.: Dintre conținuturile Educației media ce pot fi aplicate în cadrul orelor de Limba și literatura română, în gimnaziu și liceu: deconstrucția mesajelor media, de la informație la știre, fapte și opinii, media și mass-media, contextul în mesajele media, dezinformarea, verificarea informației, biasurile și stereotipurile.
A. M. Z.: Iar dacă am vorbi de asemănările dintre cele două discipline de studiu?
I. G.:: Făcând o analiza comparativă a programelor de liceu pentru disciplina Limba și literatura română și a competențelor vizate de Educația media (ca disciplină opțională), se observă legătura dintre acestea, adică se completează una pe alta, se suprapun prin concepția despre disciplină, prin competențele specifice și cele transdisciplinare, prin exigențele față de produsul final atât de util elevilor.
A. M. Z.: Vorbim, așadar, de valori și atitudini comune celor două discipline de studiu, respectiv, celor două programe școlare.
I. G.: Cu certitudine, valorile și atitudinile din programa pentru Limba și literatura română – stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate, cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare, abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi, dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală – și competențele generale – utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare, argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare, comprehensiunea şi interpretarea textelor sunt competențe vizate de ambele discipline.
A. M. Z.: Ce metode de lucru ar fi eficiente în lucrul la clasă pentru abordarea Educației media?
I. G.: Activitățile didactice pot fi proiectate plecând de la experienţe de viaţă, aplicându-se principiile învățării experiențiale. Se va apela la strategii inductive, strategii bazate pe învățarea prin descoperire, de învățare problematizată, strategii care valorifică jocul de rol sau strategii interactive.
A. M. Z.: Care ar fi relația dintre teorie și metoda de lucru cu elevii?
I. G.: Educația media tratează în mod critic informația, pentru a evita dezinformarea sau manipularea. Prin integrarea conceptelor media în cadrul orelor de Limba și literatura română sunt testate competențe, conținuturi conexe domeniului literaturii, este deschisă calea experimentării unor noi metode de învățare. Prin competențele dobândite, elevii vor deveni cetățeni mai informați și mai responsabili, mai implicați social. S-ar produce o apropiere a elevilor de text, prin sesizarea unor subtilități dincolo de analiza din perspectiva noțiunilor de teorie literară, schimbă modul în care elevul receptează opera literară, iar plasarea în contexte literar – istorice – sociale devine mai relevantă în analiza textului literar.
A. M. Z.: Ce subiecte considerate „tabu”, întâlnite în media, ar putea fi explicate elevilor prin orele de Limba și literatura română/Educația media?
I. G.: Textele ficționale canonice prevăzute de programele școlare în vigoare permit abordarea unor subiecte care să susțină depășirea prejudecăților, combaterea discriminării, a marginalizării și izolării unor grupuri dezavantajate. De asemenea, se pot dezbate libertatea de exprimare, stereotipurile de gen în textele studiate.
A. M. Z.: Vedeți o eventuală legătură între educația media și unele subiecte de la olimpiade și examene naționale? La ce abordări se pot aștepta profesorii și elevii, mai ales în cazul textelor la prima vedere axate pe această temă?
I. G.: Există posibilitatea ca subiectele propuse pentru Olimpiada de Lectură ca Abilitate de Viață să vizeze și/sau elemente ale educației media. Oricum, așa cum se știe, obiectivul fundamental al acestei olimpiade este centrat pe încurajarea abordării de către elevi a lecturii ca abilitate de viață și pe valorificarea competențelor digitale și a competențelor media ale acestora, mai ales că programa Olimpiadei respectă atât programa pentru cursul opțional Lectura și abilitățile de viață, aprobată prin OMECTS nr. 3961/2012, cât și programele pentru disciplina Limba și literatura română, pentru discipline conexe și pentru disciplina opțională Educație digitală și abilități media, aprobată prin OME nr. 4800/26.08.2022, pentru nivelul liceal.
În cazul textelor la prima vedere axate pe această temă se evaluează competențele de lectură, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a utiliza competențele digitale și media, de a formula opinii, argumente și interpretări proprii în scris, în cadrul unei dezbateri.
A. M. Z.: Cum apreciați eficiența activității metodice pentru profesorii de liceu?
I. G.: Faptul că la Brăila au venit specialiști recunoscuți pe plan național pentru contribuția în Educația media cred că spune mult. De asemenea, aș evidenția caracterul științific și metodic al lucrărilor realizate de profesorii participanți, cât și colaborarea foarte bună cu Universitatea ,,Brâncoveanu” din Brăila – gazda evenimentului – prin sprijinul oferit de conf. univ.dr. Camelia Vechiu, decanul Facultății de Management și Marketing în Afaceri Economice, precum și cu Universitatea ,,Danubius” din Galați (președinte, conf.univ.dr. Andy Pușcă) și Casa Corpului Didactic Brăila (director, prof. dr. Cristina Elena Anton), ceea ce a conturat, astfel, în ansamblu, un climat de lucru eficient și performant.
