Uneori nu doar oamenii îşi caută traiul dintr-un loc în altul, ci şi grădinile publice, aşa cum este cazul Grădinii Botanice din Iaşi, mutată de mai multe ori până când i s-a găsit un loc potrivit.
Dacă omul de ştiinţă şi filantropul Anastasie Fătu nu ar fi cumpărat din banii săi terenul din apropiere de Râpa Galbenă, poate că oraşul cel mai de seamă al Moldovei nu s-ar mândri azi cu cea mai veche grădină botanică din România. Acest lucru s-a întâmplat, însă, şi la 1856 lua fiinţă vestita grădină ieşeană.
Anastasie Fătu scria cu justificată bucurie următoarele rânduri: ”Fondând această grădină, mi-am propus a îmbunătăţi salubritatea oraşului Iaşi, a îndemna pe giunimea studioasă la învăţarea botanicei şi a procura iubitorilor de ştiinte naturale ocaziunea de a contempla frumuseţile naturii în momentele lor de repaus.”.
Până la moartea lui Fătu, în 1886, grădina a funcţionat, dar după aceasta, moştenitorii bogatului om au vândut terenul grădinii şi tot materialul botanic s-a pierdut. Din fericire, dintr-o concurenţă benefică, Societatea medicilor şi naturaliştilor din Iaşi hotărâse amenajarea unei a doua grădini botanice. Dimitrie Brândză avea sarcina să o organizeze, iar plantele au fost oferite de la grădina lui Fătu. Nefiind însă bani suficienţi pentru construirea unei ample grădini, au rămas mărturie a acestei iniţiative doar câţiva copaci lângă Muzeul de Istorie Naturală. Istoria mai consemnează că la 1900 se cerea autorităţilor un teren în spatele Palatului Culturii de azi, dar fără rezultat.
Abia în 1921, profesorul Al. Popovici a reuşit să obţină fonduri şi un teren de un hectar în spatele noii Universităţi, unde a amenajat noua Grădină Botanică. Aici au studiat generaţii întregi de biologi, mai precis până în 1964. Dorindu-se o grădină botanică pe măsura timpurilor şi adezvoltării ştiinţei, a fost construită şi amenajată Grădina Botanică pe care o ştim astăzi în Dealul Copoului. Între timp, a ajuns să fie distribuită pe un teren de 80 de hectare.
Grădina Botanică din Iaşi poartă azi numele lui Anastasie Fătu şi este una dintre cele mai frumoase din România, având cea mai mare colecţie de trandafiri din ţară, secţia Rosarium întinzându-se pe aproape 2 hectare şi reunind în jur de 800 de specii, soiuri şi hibrizi de trandafiri.
Grădina Botanică din Iaşi ocupă o suprafaţă de aproape 90 de hectare şi este organizată în 10 secţii: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora şi Vegetaţia României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală şi Rosarium. Colecţiile reunesc peste 9.000 de taxoni vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice, fiind cultivaţi în condiţii protejate şi în exterior. Caracterul unic al acestei grădini botanice este conferit de valoarea patrimonială remarcabilă a colecţiilor ştiinţifice, dar şi de secţia destinată persoanelor cu dizabilităţi de vedere, unde speciile de plante, bogate în uleiuri eterice, sunt prevăzute cu explicaţii în alfabetul Braille.
Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică
