”Henri Coandă, savantul îndrăgostit de zborul păsărilor” de Daniela Șontică

450
Daniela Șontică Henri Coandă

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roÎn timp ce Constantin Brâncuși a esențializat ideea zborului în celebra lucrare ”Măiastra”, Henri Coandă (1886 – 1972) a inventat și perfecționat inginerește aparate de zbor.

Copil fiind, Henri Coandă s-a îndrăgostit de vânt și de zborul păsărilor. Mereu a dorit să construiască propria sa pasăre. Și a reușit. În 1910 a zburat cu avionul său, atunci auzindu-se pentru prima dată de un avion cu reacție. La 15 octombrie 1910 a prezentat la Paris, la Expoziţia Aeronautică Internaţională, un avion cu o pronunțată formă aerodinamică despre care francezii au spus că este desprins dintr-un desen SF.

Cel mai interesant era sistemul de propulsie – ”o elice intubată”, cum au afirmat atunci specialiștii germani. Aceasta se baza pe o turbină de aer ale cărei pale asigurau aspirația aerului, racordul și propulsia. Gazele de eșapament se amestecau cu aerul deja aspirat, realizând în momentul evacuării efectul de reacție. Coandă obtinuse la 9 august 1910, în Franța, brevetul de invenție pentru motorul acestui avion pe care il numea turbo-propulsor.
Coandă a testat motorul după închiderea expoziției, la aeroportul Issy-les-Moulineaux, în apropiere de Paris, dar în timpul zborului de aproape un minut avionul a luat foc si a ars complet. Coandă a scăpat numai cu leziuni ușoare si cu o fractură la antebraț. ”Dar zburasem. Era esențial”, avea să declare el.

Trecea prin momente critice la sfârșitul anului 1911, copleșit de moartea fiicei sale și de mari greutăți financiare, când a fost chemat de Uzinele de Aviatie din Bristol, Marea Britanie, să lucreze ca inginer. Acolo a proiectat mai multe avioane care îi vor purta numele, alături de cel al uzinei. Statul român a cumpărat un prim astfel de avion la sfârșitul anului 1912 pentru suma de 37 de mii de lei. După izbucnirea Primului Război Mondial, Coandă pleacă de la Bristol şi revine în Franța, unde va proiecta avioane pentru armata franceză.

Abia 20 de ani mai târziu de la incendiul produs la avionul său, Henri Coandă a înțeles cauza. A pus pe hârtie calcule și demonstrații pentru ceea ce numim astăzi efectul Coandă, pentru care a obținut brevetul în 1934, în Franța. O primă utilizare a efectului a fost făcută chiar de descoperitorul său, care inventează și brevetează în 1935 un aparat foarte interesant, aerodina lenticulară. Acest aparat seamănă izbitor de mult cu ceea ce mai târziu va fi denumit generic OZN.

În anii ’60, Coandă a lucrat pentru armata americană. După perioada americană, a revenit definitiv în România în 1970, la insistențele lui Ceaușescu, care l-a numit chiar consilier cu rang de ministru.

A realizat 250 de invenții certificate prin 707 de brevete internaționale.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.