La data de 30 octombrie 1863, în urmă cu 157 de ani, Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite, semna actul de înfiinţare a Şcolii Superioare de Litere, care a devenit, în anul imediat următor, Facultatea de Litere şi Filozofie, unul dintre primele nuclee ale Universităţii din Bucureşti (1864).
Instituţia, al cărei prim decan a fost latinistul August Treboniu Laurian, a adus laolaltă principalele domenii umaniste: filologia, filozofia şi istoria. Din anul 1874, facultatea îşi diversifică oferta de cursuri (arheologie, filologie comparată, psihologie), iar începând cu 1877 se formează catedrele corespondente, coordonate de personalităţi ale timpului, printre care Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Lor li se adaugă în timp, cu contribuţii majore la dezvoltarea facultăţii şi a ofertei de conferinţe şi de cursuri, Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu, Tache Papahagi, Titu Maiorescu, Constantin Dimitrescu-Iaşi, Ioan Bogdan, Lazăr Şăineanu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Simion Mehedinţi, Ioan Bianu (preşedinte al Academiei Române), Alexandru Rosetti, Nicolae Cartojan, Ştefan Ciobanu, I. A. Candrea, Petre P. Negulescu, Constantin C. Giurescu, Ramiro Ortiz şi numeroşi alţii. Începând cu 1899, sunt înfiinţate seminarele specializate, apoi institute de cercetare şi reviste ştiinţifice, pentru ca, din 1905, facultatea să acorde şi doctorate. În anul 1892, se pun bazele primei biblioteci specializate, iar în 1907, se deschide biblioteca facultăţii, cu un fond bogat de carte.
Sursa: Centrul de Documentare ”Dimitrie Gusti” al Societății Române de Radiodifuziune
Arhiva rubricii Filă de calendar
