Cu acest Decupaj fac o invitație către cititorii mei să stăm o clipă la povești, cu toate că de mult timp, de foarte mult timp, am trecut de vârsta când ascultam poveștile spuse de mama înainte de culcare, sau pe cele auzite la radio. Fiecare emisiune începea seară de seară cu „Noapte bună, copii”. Era emisiunea mea preferată, copil fiind, o așteptam cu nerăbdare, apoi stăteam cu urechea lipită de difuzor și ascultam poveștile povestite nouă copiilor de Silvia Chicoș (dacă nu mă înșel) cu vocea ei melodioasă, de copil, care aducea somnul pe sub gene, și astfel noaptea bună se strecura pe calea undelor în dormitoarele copiilor dimpreună cu poveștile transmise lor. Era o întâlnire de seară la care veneam cu plăcere ca să aflu noi povești care să-mi aducă somnul mult așteptat după o zi activă. A trecut timpul acela, dar amintirile rămân și nu mă pot despărți nici acum de ele, așa cum afirma și marele poet Nichita Stănescu: „Dovada că nu pot trăi numai acum sunt amintirile mele toate”. Toate amintirile le păstrez în suflet, le retrăiesc la bătrânețe cu o mare bucurie și nostalgie, pentru că mă fac, de cele mai multe ori, fericită. Parcă, pe cât îmbătrânesc mai mult, ele năvălesc tot mai jucăușe în jurul meu, umplându-mi sufletul de un dor de tinerețe care mă cheamă să retrăim împreună ce a fost odinioară. O chemare la copilărie, care îmi face bine, altfel, dacă nu mi-aș mai îngădui să mă copilăresc cu amintirile mele… din copilărie, aș înțepeni în caruselul evenimentelor cotidiene, nu întotdeauna binevoitoare cu mine, care-mi umbresc deseori liniștea și buna dispoziție. Încerc, totuși, să mă fac fericită, pentru o clipă cel puțin, după motto-ul: „Fă-i pe oameni fericiți, dar începe cu tine”. Tocmai de aceea vă invit și pe voi să trăim împreună o scurtă bucurie plină de povești, care să ne facă să uităm, să fim fericiți. Să ne lăsăm o clipă doar învăluiți de lianele narative ale basmelor și poveștilor de odinioară, să trăim puțin ca în povești, căci, așa cum spunea Octavian Paler: „Ce nu trăim la timp, nu vom trăi niciodată”, și cu zâmbetul pe buze să intrăm cu gândul în lumea basmelor, îndrumați tot de sfaturile înțelepte ale lui Octavian Paler care scria: „Cu un zâmbet poți săruta un suflet”, și sunt convinsă că fac o faptă bună, căci de fiecare dată când faci o faptă bună, se mai vindecă o parte din tine! Și gândul ăsta îmi aduce o undă de fericire în suflet. „Învață să fii fericit cu puțin, căci puținul nu-ți va lipsi niciodată”, ne spune Seneca, iar eu „am gusturi simple. Mă mulțumesc cu ce-i mai bun”, spunea Oscar Wilde și eu mă alătur gândurilor lui cu bucurie. Îi dau dreptate. Cel puțin să-ți poți imagina, măcar pentru o clipă, o viață ca în povești nu este rău deloc. Este un refugiu nevinovat al sufletului în lumea copilăriei, o lume pe care nu o mai pot trăi cu adevărat, dar o port vie în colțul inimii mele îmbătrânite. O viață de poveste pentru o clipă! Și ce este rău să cred că binele învinge răul, așa cum se întâmplă mai în toate poveștile povestite mie, cândva, demult, de mama, dar și din cărțile de povești citite. Nu pot uita că Făt- Frumos este un tânăr viteaz și chipeș, care iubește numai binele, numai frumosul pe lume și se luptă cu Zmeul cel rău, cu Balaurii și Vrăjitoarele răutăcioase, fiind mereu învingător. Prin vitejia lui reușește să înfrunte și să biruie răul în numele adevărului, al iubirii pe care le poartă pentru Zeițe, Cosânzene, Prințese, care-l așteaptă nerăbdătoare să se reîntoarcă victorios la ele. O Cosânzeană cu părul lung și blond și ochi albaștri îl așteaptă mereu pe Făt-Frumosul inimii ei, ca să trăiască apoi împreună sute de ani ca în povești. Iubirea învăluie toate faptele bune. Iubirea și vitejia merg mână în mână pe calea poveștilor, căci „cea mai mare bucurie a vieții este să fii convins că ești iubit”, scria Victor Hugo, dar, de fapt, acesta este și mesajul păstrat și cuprins în toate poveștile scrise.
O lume ca în povești este greu să-mi pot imagina acum. Să o trăiesc acum. Dar mi-o pot imagina și mi-o pot povesti în șoaptă în nopțile albe, când somnul este tulburat de alte gânduri care alungă somnul în nesomn. O realitate pe care o trăiesc de la un timp încoace și care nu este deloc o bucurie. Așadar, când nu pot dormi, încerc să mă cuibăresc în inima poveștilor, păstrându-mi inima deschisă pentru toate întâmplările care se petrec între vis și nesomn. Nu cred că aș mai reciti poveștile Fraților Grimm înainte de culcare, dar Micul Prinț l-aș citi și reciti mereu, pentru liniștirea gândurilor mele. O carte pe care, citind-o, recitind-o, mă înconjur de fiecare dată cu o lume sensibilă la frumos, cu o lume de povești. Nu mă mai pot crede Sânziana Consânzeana care-și așteaptă Făt-Frumosul, și nici tânăra care se roagă Luceafărului ei să coboare la ea îmbrățișând-o cu o dulce sărutare… dar îmi place să cred că nu am pierdut totuși bucuria de a gândi frumos, de a mă opri cu emoție la poarta fiecărei întâmplări deosebite de viață, un vis visat cândva și uitat, o ficțiune dorită tainic de mine, și să mă închipui cu nostalgie în acele vremuri când îmi legănam neliniștea copilăriei cu poveștile povestite de mama. Și așa, cu o mare bucurie, mă opresc de fiecare dată când găsesc pe ici pe colo, prin internet, cărți sau reviste, întâmplări care-mi bat la ușa amintirilor din vremea când poveștile păreau adevărate și erau ascultate cu ochii mari și cu sufletul la gură, de frica lupului, a balaurului, de mila iezilor sau a Scufiței Roșii…
Deși copilăria a rămas departe dar mereu aproape, acum, la deplina vârstă a maturității nu mi-am pierdut încrederea în bine și în frumos, în iubire și respect, în faptul că binele învinge răul și, poate de aceea, v-am invitat să ne reamintim de vremea când credeam în povești. Nu putem pierde încrederea în bine, în frumos, în adevăr și în iubire.
Mönchengladbach, Germania
Cornelia Bartels, Decupaje, proză scurtă, volum apărut la Editura Leviathan, 2021, click aici. Cartea poate fi comandată la una dintre adresele:
leviathan.romania@yahoo.com; costintuchila@gmail.com;
pusa.roth@yahoo.com, cu mențiunea pentru Editura Leviathan. Cartea poate fi procurată și de la Librăria „Mihai Eminescu” din București, Bd. Regina Elisabeta nr. 16, program: luni–vineri: 10.00–18.30; sâmbătă: 10.00–15.00 – click aici.
Arhiva rubricii Decupaje de Cornelia Bartels
