„Kurultay – Congresul cultural al unei lumi de basm la malul Mării Negre” de Urfet Șachir

241
kurultay

traditiones rubrica leviathan.ro logoOamenii au reușit să-și continue viața pe pământ, utilizând cele trei resurse naturale ale mediului geografic în care trăiesc: pădurea, creșterea animalelor și oportunitățile agricole.

În antichitate, primele culturi au fost concentrate în triburi, în condițiile propriilor regiuni, dezvoltându-și culturi specifice. Astfel, triburilor forestiere le era caracteristică „cultura parazitară” (vânătoare, recoltare), cele care locuiau în locurile favorabile agriculturii au dezvoltat „cultura țăranului” (agricultura), iar cele din stepă au creat „cultura păstorului” (creșterea animalelor). Cultura de stepă diferă de alte culturi prin caracteristicile sale, mediul și clima fiind văzute, în acest sens, ca factori importanți. Acestei culturi îi sunt specifice „casa-nomadă” sau „yurta”, fierul și calul care ocupă un loc aparte. Vânătoarea, raidurile și păstoritul arată modul lor de viață. Vânează pe cal, mână călare turmele la pășune și participă la raiduri călare. Deci, calul a fost dintotdeauna în fruntea vieții sociale, politice, economice, religioase și militare a popoarelor turcice din stepă. Turcii au fost prima națiune care a folosit calul ca animal de călărie. Așa cum elementul principal al trăitorului în deșert este cămila, al celui ce trăiește în stepă este calul. Calul a adus vitalitate acestei culturi care s-a întemeiat pe principiul „forță-mișcare-viteză”. Datorită vitezei calului și puterii izbitoare a fierului, această cultură s-a răspândit într-o zonă geografică vastă și a reușit să o domine. De demonstrațiile de călărie ne-am bucurat și noi, locuitorii din Mangalia, dar și turiștii aflați încă pe litoral, fie în vacanță, fie pentru a-și petrece weekend-ul în zilele de 16–18 septembrie 2022, când a avut loc cea de-a VII-a ediție a celui mai mare festival etnic-cultural de la malul Mării Negre: Festivalul Internațional Kurultay, care s-a desfășurat pe plaja Turquoise din stațiunea Venus. Această amplă și unică manifestare culturală a fost organizată de Uniunea Democrată Tătară din România, în persoana președintelui acestei entități, domnul Naim Belghin. Scopul acestui festival a fost de a reuni artiști, dansatori, sportivi și oficialități din 40 de țări pentru promovarea și cunoașterea culturii etniei turco-tătare, a diversității culturale și a toleranței, de a deschide orizonturile dialogului intercultural, ca valoare pozitivă necesară educației interculturale la nivel mondial. O lume cu culturi diverse ne-a făcut deliciul acestor zile, în ciuda vremii, cu ploaie și vânt turbat (dar care au șters orice urmă de praf toxic), lăsând loc, mai apoi, razelor solare să ne mângâie obrajii. Au fost zile de pomină, încărcate de istorie, de basme din timpuri îndepărtate. Ne-am teleportat, pentru o scurtă perioadă, pe alte tărâmuri ce par de povești acum, dar care, după unele informații, există undeva, într-un ținut pe acest pământ, cam pe unde răsare soarele. Și, pe cât de aspră le e viața, pe atât de caldă le este inima. Există, pe acele meleaguri, omenia care nu a pierit. Oameni care se susțin și se ajută între ei la greu și se bucură la bine. E atât de reconfortant să știi acest lucru: că mai există omenie pe pământ. E tot ce contează. Și acestor zile le-am dedicat și noi din timpul nostru, ne-am bucurat împreună și ne-am încărcat sufletele de frumos. Am stat în iurtă și am simțit parcă vibrația acelei lumi îndepărtate, mi-am imaginat-o așa cum am văzut prin iarnă într-un documentar realizat de o televiziune germană și am văzut fețele aspre, dar senine, cu ochi blânzi, ale acelor oameni plini de energie. Am rămas uimită cum se pot descurca atât de bine în ținutul acela sălbatic. Este foarte interesantă viața lor, totul natural, un loc unde se poate trăi fără bani, fără telefoane inteligente. Da, acolo banii nu folosesc la nimic. Banii se strâng pentru oraș, pentru educație. Aici am avut privilegiul să-l cunosc pe distinsul domn Kinayat Babakhumar, cercetător al lingvisticii tătare și etnolog kazakh, de la care am aflat lucruri interesante despre viața absolut fascinantă a acelei lumi de basm ale popoarelor turcice.

Dar ce este, de fapt, iurta? Potrivit DEX, este o „locuință demontabilă, specifică populațiilor nomade, mongole sau turcice, de formă conică (la mongoli) sau semisferică (la turci), alcătuită dintr-un schelet din zăbrele de lemn în formă de cerc, acoperit cu pâslă.” În turca veche, termenul „yurta” desemnează „cort, locuință, zonă” și e posibil să fi fost derivat din cuvântul turcesc vechi ur, verb cu sufixul +Ut, acest lucru nefiind sigur. În turca modernă, cuvântul „yurt” este folosit ca sinonim pentru „patrie” sau „dormitor”. Când pășești pragul unei iurte, senzația că te-ai teleportat într-o lume nouă te copleșește și mii de gânduri te năpădesc haotic, căci tot ceea ce descoperi în interiorul acestei „case călătoare” ți se pare neverosimil. Iurtele au o trăsătură distinctivă a vieții din Asia Centrală de cel puțin trei mii de ani. Se sugerează că indo-europenii nomazi (mai ales, slavii și indo-iranienii) au fost primii care au folosit iurte și corturi similare în Asia Centrală și în unele părți din Rusia și Ucraina. Prima descriere scrisă a unei iurte utilizate ca locuință a fost înregistrată în greaca antică de părintele istoriei, Herodot, ca fiind tipică pentru sciți, un popor nomad care a trăit în nordul Mării Negre și regiunea Asiei Centrale în jurul anului 600 î.Hr. Istoricii susțin că aceste iurte ar fi fost decisive în flexibilitatea și migrarea mongolilor care au cucerit vaste teritorii în secolul al XIII-lea, ajungând să aibă propriul imperiu. Decorul tradițional al unei iurte se bazează, în principal, pe modele. Aceste tipare nu sunt în funcție de gust, ci derivate din ornamente sacre cu o anumită simbolistică. Printre cele mai frecvente simboluri sunt cele care reprezintă puterea, inclusiv „khas” (zvastica) și patru fiare puternice (leu, tigru, garuda (1) și balaur), precum și reprezentări stilizate ale celor cinci elemente (foc, apă, pământ, metal și lemn), considerate a fi elementele fundamentale, neschimbate ale cosmosului. Astfel de modele sunt utilizate în mod obișnuit în casă cu convingerea că vor aduce putere și vor oferi protecție. Modelele geometrice sunt, de asemenea, utilizate pe scară largă. Cel mai răspândit model geometric este „ciocanul continuu” sau „modelul de mers” (alkhan khee). Utilizat în mod obișnuit ca decor de bordură, reprezintă o forță nesfârșită și o mișcare constantă. Un alt model comun este ulzii, un simbol al vieții lungi și al fericirii. Khamar ugalz (modelul nasului) și ever ugalz (modelul cornului) sunt derivate din forma nasului și a coarnelor animalului și sunt cele mai vechi modele tradiționale. Toate modelele pot fi găsite nu numai în iurte, ci și pe broderii, mobilier, cărți, îmbrăcăminte, uși și alte obiecte. În vremurile noastre, acest gen de locuințe pot constitui adevărate case de vacanțe, adaptate atât pentru zona de munte, cât și pentru zona mării. Toți cei prezenți la festival s-au bucurat să descopere satul tătar cu iurte într-un spațiu etnografic multicultural, plaja cu nisipul întins și strălucind sub razele soarelui încă prietenos și pe-alocuri porțiuni de pământ golaș întregind parcă imaginea de deșert și de stepă. Acest sat, întins în acest spațiu, a reprezentat o autentică expoziție de artă și meșteșuguri artizanale specifice unei multitudini de cultur. Fundația „Maghiar Turan”, care a realizat această expoziție, a adus o iurtă comună ungurilor și tătarilor nogai, grupul de reconstituire istorică „Ignis Vultis” a reprezentat tătarii din Hanatul Crimean, grupul de reconstituire istorică din Bulgaria, Avitohol, a prezentat costumația din Hanatul Bulgar. Au participat și artizani din: Kirgizhstan, Kazakhstan, Ungaria, România, Crimeea și Turcia. Membrii celebrei fundații „Maghiar Turan” au făcut o adevărată demonstrație de lupte medievale, prezentând diferite tehnici de lupte culese din folclorul medieval maghiar. Poate se vor întreba unii, pe bună dreptate, ce legătură au maghiarii cu turcii și tătarii? Istoria Turciei, bogată în informații istorice clare și texte-sursă, începe cu Principatul Kiroren, Principatele Uygur-Hun, Marea Zeitate Hună și multe alte domnii turcești, stabilite în Munții Zeului Sacru și în deșerturile Taklımakan în anul 7500 î.Hr. Potrivit prof. dr. Doctor Ahmet Taşağıl, șeful Departamentului de Istorie al Universităţii Yeditepe (Yeditepe Üniversitesi Tarih Anabilim Dalı Başkanı), Hunii sunt primul mare imperiu din istoria Turciei și, de asemenea, din Asia Centrală. Adevărata instituționalizare a turcilor în istorie a fost datorită hunilor. Hun înseamnă popor, dar este clar că statul hun este turc în sens instituțional. În plus, legăturile turcești sunt relevate clar în relațiile sale cu China sau în relațiile sale cu alte state din Asia Centrală și din vestul Asiei Centrale. Deși ideea că «Hunii nu sunt turci» a fost prezentă în istoria lumii, este evident din diferite surse că Ghiocturcii (Göktürk) sunt continuarea hunilor. În plus, studiile arheologice și toate celelalte materiale istorice indică faptul că hunii erau turci. De fapt, hunii sunt un imperiu important nu numai în istoria Turciei, ci și în istoria eurasiatică și mondială.” (2)

Turan este numele dat de iranieni țărilor din nord-estul Iranului. De-a lungul secolelor, a fost folosit ca termen geografic pentru diferite locuri. În general, Efrasiyab, fiul lui Feridûn, de origine turan turcă, a fost adoptat de conducătorii țărilor care se întindeau spre est și vest dincolo de râul Amu Darya. Ca urmare, termenul Turan a luat locul Turkestanului. Panturanismul (Panturkismul în sensul său restrâns) nu este o mișcare ofensivă imperialistă, ci dimpotrivă, este o apărare. Turanismul s-a născut în Ungaria în jurul anului 1839 în sensul idealului patriei îndepărtate ca termen ideologic și politic care susține unitatea societăților formate din popoarele ural-altai și fino-ugrice și definite ca rasa turaniană. Turanismul este un subiect de dezbatere în Turcia de dinainte și de după Republică. Deși este uneori acceptată ca o idee care include națiunile legate de turci, ceea ce se înțelege astăzi în Turcia, când este menționat turanismul, este idealul de a uni toți turcii, inclusiv patrimoniul istoric, într-un singur stat și, ca orice ideal, este o credință care privește generațiile și aduce emoție inimilor.

UDT a reușit anul acesta să organizeze, în cadrul festivalului, 7 cupe mondiale la sporturi tradiționale, dintre care unele sunt înscrise în patrimoniul UNESCO. Potrivit declarațiilor organizatorilor, aceste sporturi sunt: „Qazaq Kuresi, Asyk Atu, Bes Asyk, Arc Tradițional, Tokykumalak (Toguzkorgool), Mangala, Trage Bățul (Mas Wrestling), Othello, Slingig (praștia), Kurash, Călărie, Cursa în Saci, Trage Funia, Kabaddi, Desi kushti etc. Am fost onorați de prezența reprezentanților oficali ale organizațiilor internaționale: Makhsat Shotaev – vicepreședintele Federatiei Mondiale de Tokuzkumalak, Rauf Ozgen – președintele Federației Mondiale de Mangala, Sabyrzhanov Zhormart – președintele Federatiei de Asyk Atu, Erbol Tapenov – președintele Federației de Arc Tradițional, Ramazan Bakja – Federația de Sporturi Tradiționale din Macedonia, Stavros Stavrinou – reprezentant Sporturi Tradiționale din Cipru, Kinayat Babakhumar cercetător lingvistică tătară, Umit Silit – președintele Tătarilor Crimeeni din Turcia, Sukru Oner – președintele Tuturor Tătarilor din Turcia etc.

Prestațiile artiştilor naționali și internaţionali au culminat în programul festivalului creând un spectacol de neuitat și o încântare artistică deosebită: fanfara otomană, ansamblul Ankara Kulubu , Ansamblul Gagauzia Yeri, Grupul Miras, Solistul Tătar Genghiz Cutlacai, Solista Melia Yusuf,  Ansamblul Românesc Brâulețul. Un program de spectacol artistic deosebit, încununat de concertul live oferit de cel mai cunoscut cântăreț de muzică turcică de pe cele două continente, Asia și Europa, legenda Arslanbek Sultanbek, care a interpretat melodii emoționante precum și binecunoscuta melodie Dombıra.

Pentru prima oară în cadrul festivalului, UDT a realizat primul simpozion internațional «Identitate culturală: Drepturile Omului și Patrimoniul Cultural UNESCO» la care, alături de instituțiile guvernamentale ale drepturilor omului, s-au alăturat reprezentanții celor 40 de țări prezente în acest weekend la festival. Prezentarea și dezbaterea desfășurate au contribuit la dezvoltarea cooperării la nivel internațional între instituții abilitate și persoane care hrănesc zi de zi cultura cu scopul de a proteja, promova și conserva propria identitate culturală într-o atmosferă de pace, toleranță, dragoste pentru cultură și sport. Ne-am bucurat de prezența și mesajele deosebite din partea dnei deputat Cristina Rizea –

 Parlamentul României, dl. Deputat AbdulKadir Karaduman – Parlamentul Turciei, ambasada Nigeriei, ambasada Kazakhstanului, mesajul d-lui consilier Soltesz Levente –

Ambasada Ungariei, d-na Georgiana Talabă – Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, primarul comunei Siliștea – dl. Mihai Soare, dl. Adrian Bulgaru – director IRDO, dl Istvan Haller – CNCD, d-na Oana Brânda – ISACCL, directorul Federației de Sporturi Ecvestre și Tradiționale – dl. Bakdaulet Sabitov, Furkan Akhmed – președintele Federației de Sporturi Tradiționale, Jose Ribas Ribas – președintele Federației Mondiale de Slinging, Kopecznyi Gabor – reprezentant al Fundației Turan și autor a numeroase cărți despre tradițiile fraților din Turan, reprezentantul grupurilor din Turcia, președintele Ankara Klubu – dl. Metin Ozaslan, reprezentantul comunității tătare din Crimeea – dl Suleiman. Am dovedit întregii lumi că UDT poate realiza un spațiu în care cultura este un modus vivendi și un instrument de dialog uman, promovând un concept multiincluziv de cultură, artă și sport.

Un weekend  la Venus – plaja Turquoise, bogat în activități interactive ce au încântat publicul și comunitatea turcică-tătară. Un festival renăscut de Uniunea Democrată Tătară, început în 2017 cu participarea a patru țări s-a dezvoltat și a reușit anul acesta să ajungă la o cifră remarcabilă de 40 de țări participante, asigurând o organizare și o realizare profesională a evenimentului la un standard înalt, deosebit. Festivalul şi-a ȋnchis porţile cu focul de tabără «Chemarea străbunilor» şi foc de artificii.” (3)

Remarcabile au fost victoriile repurtate de sportivii români, participanți la sporturile naționale, care au câștigat premii importante la Cupa Mondială de Lupte Kazahe. Astfel, la categoria 55 de kg., Vlădușeanu Robert a obținut locul III, la categoria 60 de kg,  Ianko Gabriel Madilin – un binemeritat loc II, la categoria 66 kg, Bourriano Edward – locul III, la categoria 74 kg Tănase George Alexandru – locul II, la categoria 82 de kg, Buduk Yonat-Kosmin – locul III. Alți câștigători au fost din țări precum: Moldova, Kazahstan, Pakistan, Tunisia, Franța, Italia, Camerun, Ucraina și Cipru.

Am avut o șansă nesperată de a descoperi unele dintre cele mai diverse și fantastice culturi în ceea ce privește mâncarea, băutura, îmbrăcămintea, folclorul și sportul tradițional ale participanților din multe părți ale lumii: Turcia, Bulgaria, Moldova, Uzbekistan, Kazahstan, Ungaria, Crimeea, Palestina, Cipru, Tunisia, Camerun etc.

Venus, 25 septembrie 2022 

Note:

(1) Garuda – (în sanscrită: :गरुड, „vultur”) este o creatură mitică de mari dimensiuni, ca un vultur monstruos, care apare în mitologia hindusă și budistă. O astfel de creatură îl însoțește  pe post de animal de tracțiune pe zeul hindus Vishnu. Cei mai mari dușmani ai lui Garuda sunt monștrii Naga, șerpi uriași, cu multe capete. (Wikipedia).

(2)  https://www.uzmantv.com/hunlarin-tarihteki-onemi-nedir

(3) http://www.udt.ro/category/stiri/

Bibliografie:  

Asya Araştırmaları Dergisi Cilt: 1 Sayı: 1 Güz/2017 ISSN: 2602–2966.

Nizam Önenİki Turan Macaristan ve Türkiye’de Turancılık, İstanbul 2005, s.99.

Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX)

TDK Türk Dil Kurumu / Dicționarul Limbii Turce

Türk Yurdu’nda Turancılık ve Türk Dünyası

https://www.turkyurdu.com.tr/yazar-yazi.php?id=1376

https://www.uzmantv.com/hunlarin-tarihteki-onemi-nedir

https://wikicro.icu/wiki/Yurt

http://www.udt.ro/category/stiri/

Vezi: Arhiva rubricii Traditiones 

Vezi articole la rubricile Universalia și Traditiones în revista Leviathan, click aici.

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.