Premiera românească a operei „Oedip” de George Enescu (22 septembrie 1958) – articol de Costin Tuchilă

88
oedip george enescu premiera romaneasca 1958
David Ohanesian în Oedip

fila de calendar rubrica leviathan.roLa data de 22 septembrie 1958 (ora 19.00), în încheierea primei ediții a Festivalului Internațional „George Enescu” (4–22 septembrie 1958) la Opera Română din București (Teatrul de Operă și Balet, conform denumirii din epocă) avea loc premiera românească a operei Oedip, tragedie lirică de George Enescu, pe libretul lui Edmond Fleg. Dirijor: Constantin Silvestri. Soliști: Dirijor: Constantin Silvestri. Solişti: David Ohanesian (bariton) – Oedip; Elena Cernei (mezzosoprană) – Iocasta; Nicolae Secăreanu (bas) – Tiresias; Zenaida Pally (mezzosoprană) – Sfinxul: Ionel Tudoran (tenor) – Laios; Alexandru Enăceanu (bariton) – Creon; George Mircea (tenor) – Păstorul; Ioan Hvorov (bas) – Marele preot; Valentin Loghin (bas) – Phorbas; Jean Bănescu (bas) –Străjerul; Ladislau Konya (bariton) – Tezeu; Valentina Creţoiu (soprană) – Antigona; Maria Săndulescu (contralto) – Meropa. Maestru de cor: Gheorghe Kulibin. Scenografia: Roland Laub. Costume: Ofelia Tutoveanu. Maestru de balet: Gelu Matei Regia: Jean Rânzescu.

Spectacolul, absolut memorabil, de la montare la interpretarea excepţională a lui David Ohanesian în rolul lui Oedip, dar şi a celorlalţi cântăreţi din distribuţie, avea să se impună, rămânând timp de aproape trei decenii pe afişul Operei bucureştene (record de longevitate) şi fiind prezentat cu succes în turnee în străinătate. Montarea fusese minuţios pregătită, cu entuziasm şi cu risipă de efort. Se cânta în limba română, libretul lui Edmond Fleg fiind tradus (o traducere foarte bună, de altfel) de Emanoil Ciomac. În epoca proletcultismului nu era admisă interpretarea operelor în limba originală, considerându-se că în acest fel accesul „maselor” la cultură (slogan demagogic al comuniştilor) este îngrădit.

În ciuda acceptului dat (cu greu) de autorităţi (1) pentru montarea lui Oedip şi a triumfului premierei, cenzura a interzis publicarea cronicilor la acest spectacol. Respectivii responsabili cu propaganda şi ideologia comunistă s-au speriat, considerând că opera ar fi „mistică” şi e periculos să se scrie în presă despre ea. Au scăpat totuşi două sau trei articole în reviste din Cluj şi Iaşi. „Întregul spectacol se bucură de o mare închegare în toate componentele sale şi lasă impresia de neuitat a reconstituirii prin mijloace noi, muzical-dramatice, a operei noastre, a unei adevărate reprezentaţii a tragediei antice. Spiritul acestei tragedii, bine tălmăcit, trăieşte de-a lungul spectacolului «Oedip» – realizare cu care ne putem mândri şi care constituie o culme încă neatinsă în evoluţia spectacolului muzical dramatic în ţara noastră”, scria I. Văleanu (Ilie Balea) în „Tribuna”, Cluj, 27 septembrie 1958.

Premiera absolută a operei a avut loc la 13 martie 1936, la Opera Mare din Paris. Detalii, click aici.

Oedip, înregistrare din spectacol aflată în Fonoteca de aur a Radiodifuziunii, a fost editat de Casa Radio în 2011.

________

(1) Programarea operei fusese acceptată (evident, corifeii propagandei comuniste erau străini de subiect și de libretul operei enesciene), dar la vizionare s-a ajuns aproape la situația ca spectacolul să fie interzis, chiar dacă li se explicase, pentru înțelegerea lor limitată, că subiectul e un mit antic, fără vreo legătură cu vreo ideologie… Anularea premierei în cadrul Festivalului, cu mulți invitați străini ar fi putut genera un scandal. S-a cerut la un moment dat suprimarea ultimului act, ceea ce ar fi fost absurd. Reprezentația a fost în cele din urmă acceptată, după negocieri, cu câteva schimbări, din fericire minore, în libret.

 

Oedip de George Enescu, înregistrare integrală, pe disc de vinil, Electrecord, 1965 (detalii aici).

Fragmente

Vezi și: 62 de ani de la prima ediție a Festivalului și Concursului Internațional ”George Enescu” – articol de Costin Tuchilă

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.