Acum 102 de ani (8 iunie 1922) a avut loc, la Belgrad, primul meci internaţional al reprezentativei de fotbal a României: Iugoslavia – România: 1–2)
Joi, 8 iunie 1922, la ora 17.00, se auzea primul fluier al arbitrului austriac Heinrich Retschury, pe arena SK Jugoslavia din Belgrad. După o jumătate de oră de echilibru între cele două reprezentative, gazdele deschid scorul, în minutul 35, dintr-o lovitură de pedeapsă transformată de Jaroslav Sifer. Dar să aflăm ce s-a întâmplat, din cronica apărută în „Ecoul Sportiv”: „Înaintașii Jugoslaviei vin cu un tempo foarte iute, cu pasuri în fața porții României, întâmpină un înverșunat atac din partea apărărei, aci însă prin o lovitură către portar mingia isbește palma apărătorului Szilagy, arbitrul dictează lovitura de 11 metri, care este lovită și bine plasată în colțul drept al porții. Ritter, păzitorul barului Român, atinge mingia cu vârful degetelor, însă nu poate apăra și împiedica intrarea balonului în poartă.”
Tricolorii nu se mulțumesc însă cu rezultatul înscris pe tabelă și se avântă în atac, reușind să restabilească egalitatea cu patru minute înaintea pauzei, tot dintr-o lovitură de pedeapsă, transformată de Francisc Ronay. „În momentul unui periculos choout [șut, n.r.] Ronay este bruscat, arbitrul flueră o lovitură de fault. Honigsberg [menționat în cronică drept „Kinigli”, n.r. ] bate mingia, mingia lovește direct brațul unui apărător, deci lovitură de 11 metri. Ronay bate lovitura cu multă pricepere și marchează punctul de echivalare (1:1).”
În repriza a doua, echipa României domină ostilitățile și reușește să marcheze golul victoriei, în minutul 61, prin Aurel Guga, clujeanul care avea să rămână în istorie și prin faptul că a fost primul căpitan al reprezentativei tricolore. Să răsfoim din nou „Ecoul Sportiv”:
„Dela început am putut constata o superioritate a echipei naționale a României. România combină și face atacuri periculoase, vine des în fața porții însă aci are mari neșanse, loviturile adresate la poartă nu-și fac drumul în goal – o lovitură sigură a lui Guga este respinsă de păzitorul [portarul, n.r.] Jugoslaviei. Jugoslavia obsearvă bine că adversarii au superioritate și se mărginesc mai mult a apăra. Centrul half Kinigli este admirabil, împarte mingea cu o exactitate înaintașilor, cari combină cu multă măestrie, mingia merge de la om la om – Guga, căpitanul echipei naționale a României, primește mingea la dreapta afară, fuge frumos în coardă și se apropie de poartă și plasează mingia în colțul stâng – imposibil de a apăra lovitura, este apreciată de spectatori și este aclamat (2:1) în favoarea României”.
Ziua de 8 iunie 1922 a consemnat, așadar, patru premiere pentru fotbalul românesc: primul meci oficial internațional, prima deplasare, prima victorie și primul trofeu din palmares, învingătoarea plecând acasă cu „Cupa Regele Alexandru”.
Lotul era alcătuit din jucătorii: Aurel Guga, Adalbert Ritter, Lajos Szilágyi, Elemér Hirsch, Dezső Jakobi, Francisc Rónay, Nicolaus Hönigsberger, Franz Zimmermann, Karl Frech, Paul Schiller și Johann Auer. Primul gol al echipei României a fost marcat de Francisc Rónay, iar Aurel Guga a marcat golul victoriei. Sub conducerea antrenorului Teofil Moraru, România s-a impus cu 2–1.
Surse: Druckeria.ro, Wikipedia.
