Revista „Cadran cultural”, nr. 2 (18), martie–aprilie 2018

39

revista revistelor culturale leviathan.ro logoA apărut nr. 2 (18), martie–aprilie 2021, al publicației Cadran cultural, periodic al Ansamblului Folcloric „Busuiocul” din Bacău, editat sub egida Consiliului Județean Bacău. Director: Petre Vlase, redactor șef: Cornel Galben. Colectivul de redacție: Ioan Dănilă, Ion Fercu, Anișoara Macor, Dan Sandu.

Din cuprins:

Cornel Galben: „Obstacolele dintotdeauna mi-au priit, căci m-au mobilizat…”. Interviu cu scriitorul Viorel Savin, la ceas aniversar:

Cornel Galben: Zilele trecute mi-ai dat o «Veste bună în aceste timpuri potrivnice» și, pentru că nu sunt egoist, aș vrea s-o împărtășești și cititorilor noștri. Spune-le, așadar, despre ce este vorba?

Viorel Savin: Îți mulțumesc pentru generozitate, dragul meu și nu pot să nu observ încă o dată că preocupările tale de suflet, jurnalismul cultural și istoria literară, neputându-se exprima plenar altfel, decât în mod altruist, te îndeamnă să aduci în atenția publicului un eveniment important din biografia mea literară. Este vorba despre apariția ediției definitive a romanului Gresia albastră la Editura Junimea. Dar, de ce vestea ar fi atât de specială «în vremuri potrivnice»? Pentru că romanul acesta, la care țin enorm, plecându-mi în lume «din atelier», a reușit deja să-și facă o biografie interesantă în cei doisprezece ani care au trecut de la «despărțire». Apărut pentru prima dată în două volume, sub titlul Gresia albastră, în primăvara lui 2009 la Editura Raluca din Buzău, în vara lui 2011 a fost reeditat într-un singur volum, sub titlul Impostorul. Arta înfrângerii de sine, în colecția «Romanele istoriei», la Editura Dacia XXI din Cluj-Napoca, iar în 2012, sub același titlu și în același format, a fost reeditat la Editura Tipo Moldova din Iași, în colecția «Opera omnia». Primit foarte bine de critică – Eugen Negrici spune: «Este prima carte importantă de după Revoluție care abordează viața din epoca lui Dej și consecințele psihologice ale fundamentalismului comunist și care, nefiind scrisă cu permisiunea partidului, cum s-a întâmplat cu marea serie a romanelor obsedantului deceniu, are tăria să răzuiască rănile până la sânge»”.

Ștefan Munteanu: Tudor Ghideanu despre filosofia lui Eminescu (XI):

„…Tudor Ghideanu, cercetând cu atenţie opera eminesciană, observă, cu mare pricepere, eflorescenţa teoriei muncii în cugetarea poetului-filosof. În acest sens, universitarul ieşean vorbeşte despre mai multe adevărate teorii, dintre care amintesc: a) teoria muncii productive, b) teoria compensării muncii, c) teoria golurilor, d) teoria declasării şi e) teoria păturii superpuse. Constatăm, fără mari dificultăţi, că demersul eminescian se derulează între două limite contradictorii, respectiv între dezideratul muncii productive şi fenomenul apariţiei unei pături superpuse”.

Grigore Codrescu: Harold Bloom ignoră, în Canonul occidental, românii (3):

„Adevărul este – după H. B. – că scriitorii mari se situează în canon dacă pariază pe literatură, așa cum Pascal a pariat pe credință, iar în opera lui Dante nu vom putea identifica nici elemente romantice și nici moderne. Hamlet nu este un erou creștin, și nici eroii din Othello, Regele Lear sau Macbeth. Hamlet se simte vinovat doar de crima pe care n-a comis-o. «Indestructibilul nu e o substanță care predomină în noi […], ci e o continuare când nu mai poți continua»; «se află în noi ca o speranță sau o căutare»; este «răbdarea canonică a evreilor». Frumos și inteligent spus acest final al lui H. B.

Ion Tudor Iovian: Viorel Savin – aşteptând ca viermele în hrean să se transforme în fluture; Scriitorul Ion Machidon; G. C. Simion: Filosoful Ștefan Munteanu.

Manuscris: Cristina Ștefan:

„Știu cum va fi./ Nu voi mai recunoaște/ cifra zero pe tastatură/ nici strada pe care mă voi afla/ nici ziua, nici luna, cea de pe cer/ tuturor obiectelor le voi ști folosința/ dar numele lor vor suna în alte graiuri/ trecute și reci./ La o anumită clipă/ mă voi numi Ana sau Raisa/ și voi atinge apa/ cu mirarea altei planete./ Tu? Vei rămâne în urmă/ cât secunda întoarcerii capului/ căci văzul va fi luminos.”

Rodica Dascălu: Manuscris; Maria Bilțiu: Din seiful cu amintiri; Tincuța Horonceanu- Bernevic: Mama nimănui (monodramă – fragment); Diana Dumitru: Un altfel de handicap; Mihai Botez: Instanța divină convocată la procesul mundan dinaintea Judecății de Apoi; Constantin Călin: Agende (6); Dan Sandu: Cântec de prieten; Radu Ciobanu: Metamorfozele Materiei; Ion Dinvale: Democrația între delir și deriziune. Semnificații peiorative.

In memoriam Nicolae Dabija (Republica Moldova):

„În dimineața zilei de 12 martie 2021 a trecut la Domnul scriitorul și academicianul Nicolae Dabija, apărătorul Limbii Române și al (re) Unirii cu Patria Mamă. Născut la 15 iulie 1948, în Codreni, raionul Cimișlia, s-a remarcat ca istoric, poet și prozator de forță, între cele peste 50 de volume numărându-se Ochiul al treilea, Lacrima care vede, Doruri interzise, Tema pentru acasă, 101 poeme ș.a. Textul de față [publicat în revistă] l-a rostit la Caravana scriitorilor (2019). Fie-i memoria veșnic vie!” (Cornel Galben).

Arhiva rubricii Revista revistelor culturale 

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.