Sarmiza Bilcescu, prima româncă avocat

111
Sarmiza Bilcescu

fila de calendar rubrica leviathan.ro27 aprilie 1867: S-a născut Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris (1887) şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza Despre condițiunea legală a mamei în dreptul român și francez, 1890.

„Fără femei!… Ştiinţa se face între bărbaţi!”, a afirmat  Paul Sonday, profesor la Sorbona, la apariţia Sarmizei Bilcescu în amfiteatrul universităţii. „Primirea din partea profesorilor a fost glacială, iar primirea din partea studenţilor a fost făcută cu foarte mult respect”, își amintea Sarmiza Bilcescu despre momentul primirii de la Paris.

Sarmiza Bilcescu, Teza de doctorat
Sarmiza Bilcescu, Teza de doctorat

În anul 1891, ca urmare a unei campanii derulate în favoarea sa de renumitul jurist român Constantin Dissescu, Sarmiza Bilcescu a fost admisă în Baroul Ilfov (care, la acea vreme, includea și Bucureștiul), și era prezidat de renumitul avocat și om politic Take Ionescu.

Consiliul avocaţilor, condus de Take Ionescu, fusese pus în faţa unei situaţii cu totul speciale. Pentru a primi o femeie, Consiliul trebuia, pe lângă distrugerea unei cutume sociale dominante în epocă, să reformuleze un întreg edificiu legislativ care nu acorda nicio şansă unei viitoare femei avocat. În motivarea deciziei de la momentul respectiv, avocaţii bucureşteni înlăturau vechile legi, considerându-le „căzute în desuetudine”, restrângându-se la interpretarea legilor burgheze, introduse după 1866. Cum niciun text de lege nu condiţiona apartenenţa la sexul masculin, avocaţii concluzionau, la finalul dezbaterilor: „Nu este cu putinţă de a împiedica petiţionara de a fi înscrisă ca avocat”. Decizia stârneşte reacţii de entuziasm în întreaga Europă, însoţite de articole ample în presa vremii şi scrisori elogioase de la înalţi oficiali. Astfel, decanul Facultăţii de Drept din Bruxelles, Louis Frank, trimitea o epistolă Consiliului Avocaţilor, precizând că „România are onoarea de a fi introdus pentru prima dată o mare inovaţie în existenţa baroului”.

Totuși, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănișteanu la șase ani după ce a fost admisă în Barou și ca urmare s-a retras din avocatură, continuând să fie însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor.

A murit în 26 august 1935.

Sursa foto: Mihail Stoica, Viața exemplară a unei românce: Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu, București, Editura Cartea Românească, 1947.

Surse: Historia, Wikipedia, Romania Forbes, Centrul de Documentare „Dimitrie Gusti” al Societății Române de Radiodifuziune.

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.