”Scurt istoric al Arcului de Triumf din Bucureşti” de Daniela Șontică

425
Daniela Șontică Arcul de Triumf București

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roArcul de Triumf este monumentul reprezentativ din Bucureşti care celebrează victoria României în Primul Război Mondial şi Marea Unire de la 1918. Monumentul a fost proiectat de Petru Antonescu şi construit în perioada 1921 – 1922.

Înainte de a fi ridicat aşa cum îl ştim astăzi, Arcul de Triumf din Bucureşti a avut mai multe variante, toate cu caracter provizoriu. Iată, pe scurt, istoria Arcului.

După momentele istorice din anii anii 1848, 1859, 1878, 1906 şi 1918, edilii Bucureştilor s-au gândit să ridice câte un arc de triumf. Toate acestea însă au fost clădite din materiale care nu au rezistat în timp: lemn, butaforie, ghips.

Arcul de Triumf din 1918 fusese şi el construit dintr-un material care nu rezista ploilor, astfel încât primarul Matei Gh. Corbescu a venit cu propunerea să fie ridicat ca un nou Arc de Triumf, din lemn. A fost criticat aspru, iar George Enescu i-a scris atunci primarului: ”Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?”

Prin urmare, în 1922, comisia care se ocupa de organizarea serbărilor încoronării a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui arc de triumf pe Șoseaua Kiseleff.

Doar scheletul a fost turnat atunci în beton armat, iar frumoasele basoreliefuri în ipsos. Grandiosul spectacol organizat la noul Arc de Triumf a evocat lupta poporului român pentru unitate statală. La serbare au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din Statele Unite ale Americii şi Japonia, fapt ce a însemnat o largă recunoaştere a României unite.

Monumentul s-a degradat însă treptat aşa de mult, încât, în 1930 oamenii se jenau cu aspectul lui, nedemn de Micul Paris.

De-abia în 1932, în urma unui articol al lui Mihai Mora, intitulat ”O datorie imperioasă”, situaţia deplorabilă a Arcului de Triumf revine în atenţia opiniei publice, decizându-se înlocuirea basoreliefurilor din stuc cu unele dăltuite în marmură de Ruşchiţa.

Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea şi Costin Petrescu sunt sculptorii care au realizat noile basoreliefuri.

În 1935, banii pentru lucrările la renovarea Arcului de Triumf s-au strâns prin subscripţie publică, populaţia donând atunci în total 7 milioane de lei.

Una dintre inspcripţiile dăltuite pe Arcul de Triumf spune astfel: ”GLORIE CELOR CE PRIN VITEJIA ŞI PRIN JERTFA LOR DE SÂNGE AU ÎNFĂPTUIT UNITATEA NAŢIONALĂ”.

În diverse ocazii speciale, vizitatorii pot vedea cele patru expoziţii de fotografii şi heraldică amenajate în interiorul Arcului de Triumf, şi anume: Marele Război al Reîntregirii Neamului, Heraldica Marilor Familii Boiereşti, Arcul de Triumf în imagini şi Marea Unire de la 1918.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.