În urmă cu 115 ani, la data de 18 aprilie 1909, era înfiinţată Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti, care primea concesiunea transportului de călători.
Importanţa acordată de către Primărie acestui mijloc de transport în comun, ca şi rentabilitatea lui, vor determina pe primarul Bucureştiului, Vintilă I. Brătianu, să alcătuiască raportul nr. 9 149/1909 prin care cerea formarea unei societăţi comunale pentru construirea şi exploatarea de tramvaie în Bucureşti, pe termen de 40 ani, în care Comuna (Primăria) să intre cu cel puţin 1/4 şi cel mult 1/2 din capital (I. Puia, Din istoricul transporturilor în comun în Bucureşti, în „Monitorul I.T.B.”, an XII, nr. 252/22 martie 1960). Consiliul Primăriei l-a aprobat prin Decizia nr. 50/4 martie 1909, iar „Legea pentru înfiinţarea unei societăţi comunale pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti” a fost votată de Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1909, de Senat la 23 martie 1909 şi a fost promulgată cu Decretul Regal Nr. 1 308/14 aprilie 1909 („Monitorul Oficial”, nr. 15/18 aprilie 1909) (C. Buşilă, Tramvaiele electrice din Bucureşti, în „Buletinul Societăţii Politehnice”, 1915, p. 90) Pentru furnizarea de energie se construia la Grozăveşti o uzină electrică. Această uzină trebuia să mai asigure cu energie şi staţiunile de pompe de la Grozăveşti şi Bragadiru, Abatorul, precum şi alte instalaţii ale Primăriei. Se considera că din totalul de 7 500 000 kwh furnizaţi de această uzină, tramvaiele electrice ar fi consumat numai aproximativ aproximativ 2 000 000 kwh, adică 26,7% (C. Buşilă, Chestiunea tramvaielor comunale, p. 86.).
Vintilă I. C. Brătianu a fost primar al Bucureștilor din iunie 1907 până la 10 februarie 1910. A fost al treilea fiu al Ion C. Brătianu, frații săi fiind Ionel Brătianu și Dinu Brătianu.
Surse: www.muzeulbucurestiului.ro, www.cimec.ro.
Arhiva rubricii Filă de calendar
