Tocmai am mărturisit în Decupajul trecut că îmi place să mă informez și să caut tot felul de noi surse din domenii care mă interesează, aflând de la alte persoane unele amănunte sau scotocind pe ici, pe colo, prin internet, cărți, reviste. Și, într-adevăr, am descoperit o rubrică pe internet care posta o mulțime de informații interesante, amănunte de pe Terra, amănunte despre lumea în care trăim sau despre evenimente istorice, geografice, culturale uitate și petrecute cu zeci, sute de ani, sub titlul: Știați că? Păi, nu le știam pe toate câte le-am citit! De unde să le știu? Așa că, din curiozitate, m-am oprit la rubrica respectivă citind cu mare interes. Ce să mai caut altundeva? M-am oprit aici urmând să aflu unele și altele, mai interesante, mai puțin interesante, unele mai picante, altele mai puțin picante, serioase și bine documentate, din felurite domenii și timpuri, și ce să mai scotocesc în dreapta și în stânga, să pun întrebări unora și altora și să aștept răspunsuri de la ei, comunicând apoi mai departe ce am aflat, în speranța că mai sunt persoane care vor să afle… Și așa m-am decis să vă comunic vouă, cititorilor mei, câte ceva din cele găsite, postând aici un florilegiu colorat de informații. Este o confesiune ca între prieteni și vă invit la o conversație virtuală, căci, se știe, cele scrise rămân, iar cele vorbite se pierd în mirajele uitării… verba volant, scripta manent.
Așadar, notez câteva informații pe care le socotesc mai interesante: Știați că Mihai Eminescu a fost profesor de germană între anii 1874–1875 la Institutul Academic din Iași? Pe lângă germană, Eminescu știa limbile: latină, greacă, italiană, franceză, turcă, spaniolă, albaneză, sârbă… Eu nu știam. Dar voi?
Știați că Eminescu a scris cea mai frumoasă rugăciune? Iat-o :„Crăiasă alegându-te/ Îngenunchiem rugându-te,/ Înalță-ne, ne mântuie, / Din valul ce ne bântuie:/ Fii scut de întărire/ Și zid de mântuire, / Privirea-ți adorată/ Asupră-ne coboară,/ O, maică prea curată, /Și pururea fecioară,/ Marie!// Noi ce din mila Sfântului,/ Umbră facem pământului,/ Rugamu-ne-ndurărilor,/ Luceafărului mărilor:/ Ascultă-a noastre plângeri,/ Regină peste îngeri./ Din neguri te arată/ Lumină dulce clară./ O, Maică prea curată./ Și pururea fecioară,/ Marie!” Rugăciunea lui Eminescu l-a impresionat pe Papa Ioan Paul al II-lea, care a recitat-o, în limba română, la Vatican. Evenimentul a avut loc într-o duminică, cu ocazia binecunoscute ceremonii Angelus…
Și pentru că tot ne aflăm într-un domeniu absolut deosebit, religios, mai adaug o informație despre care eu nu știam. Așadar, știați că cea mai impresionantă icoană care ilustrează România Mare se află în Biserica creștină românească din Ierusalim? Este vorba despre Icoana Maicii Domnului cu Iisus Hristos în brațe în fața hărții României Mari. Iar în partea stângă a icoanei, jos, se află o strofă din poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie de Mihai Eminescu: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii, țara mea de dor,/ Brațele nervoase, arme de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor”, ceea ce creează imaginea mai puțin obișnuită a unei icoane care cuprinde nu numai religie, ci și istorie și cultură, totul la nivelul cel mai glorios, demn de o icoană.
Rămânem în lumea religioasă și găsesc o Rețetă Biblică, pe care mă grăbesc să o fac cunoscută, căci… puțini știu că această „carte a cărților” conține și lecții importante pentru sănătatea fizică a creștinilor. Astfel, una dintre mâncărurile folosite ca desert la „Cina cea de taină” a fost Charosetul. Aceasta constă dintr-o combinație de mere tocate mărunt (o jumătate de măr de mărime potrivită, pentru o persoană) și miezul de la 3-4 nuci, pisat, la care se adaugă o lingură rasă de stafide pisate sau strivite, 2-3 curmale, o linguriță de scorțișoară și o linguriță de miere. Se spune că, dacă consumăm în mod constat acest desert biblic, putem îndepărta durerile de inimă, putem scăpa de calculi renali și biliari, care sunt eliminați, putem ajuta o tiroidă hipoactivă, putem face să dispară petele de pe piele, petele hepatice, acneea, psoriazisul și herpesul, chiar și insomnia. Miracolul din Charoset înfruntă cancerul și ajută la tratamentul infecțiilor de candida. Doamne ajută ! Și să fie de folos la toată lumea…
Acum, altele pe care le-am considerat interesante. Știați că Vincent Van Gogh a vândut un singur tablou, pentru o sumă foarte mică, cumpărătorul fiind un prieten? Marele pictor olandez a lăsat în urmă circa 800 de picturi care, în prezent, se vând pentru sute de milioane de dolari sau euro, însă Van Gogh nu a cunoscut niciodată succesul în timpul vieții sale.
Pe patul de moarte Voltaire a fost rugat de către un preot aflat la el în vizită, să renunțe la Satan. El a răspuns: „Nu este momentul să-ți faci noi dușmani”…
Cel mai lung poem din lume este Mahabharata, cu o întindere de 200.000 de versuri, o epopee de mărimi neobișnuite, de cincisprezece ori mai voluminoasă decât Iliada și de aproximativ trei ori mai lungă decât Biblia. Impresionant!
Și tot atât de mult m-a impresionat faptul că binecunoscuta carte a lui Saint Exupéry, Micul prinț este a doua carte cea mai tradusă în lume, după Biblie. Și a fost aleasă ca fiind cea mai bună carte a secolului al XX-lea în Franța. Știați că de curând, în luna martie 2023, a împlinit 80 de ani de la apariție?
…și încă ceva interesant, pentru toți băutorii de cafea. Știați că tradiția spune că boabele de cafea au fost descoperite din întâmplare de o turmă de capre? Păstorul care le însoțea a observat că animalele lui erau din ce în ce mai agitate, după ce consumau aceste boabe… Păi, chiar așa și este cu cafeaua noastră cea de toate zilele! Nu ne lasă să dormim, ci să mai aflăm și altele, cum ar fi ceva despre ochelarii de soare, că tot e vară. Știați că ochelarii de soare au fost inventați în China, însă nu pentru a proteja de soare, ci pentru ca judecătorii să-i poarte în timpul sesiunilor și să-și ascundă emoțiile?
Scriitorul și omul politic român Ion Ghica a fost guvernator al insulei Samos (unde a trăit Pitagora). A primit din partea marilor puteri ale Europei o misiune considerată imposibilă, și anume: stârpirea pirateriei pe Marea Egee, pe care a reușit s-o îndeplinească. S-a dovedit un iscusit om politic.
Cum tot ne aflăm în lumea oamenilor deosebiți din trecutul istoric al României, m-am oprit la o altă informație care merită să fie amintită. Știați că pentru a garanta rezistența podului de la Cernavodă, în ziua inaugurării construcției, inginerul Anghel Saligny și câțiva muncitori au stat într-o șalupă, sub pod, în timp ce deasupra lor trecea trenul cu 15 locomotive? Impresionant.
Fiindcă trăim mereu cu frica cutremurelor, este bine de știut că șerpii pot ajuta la prezicerea cutremurelor. Ei pot simți un cutremur care urmează să se petreacă la 75 de mile distanță, cu până la cinci zile înainte de eveniment. Este știut că animalele presimt înaintea noastră asemenea fenomene. Șoarecii și șobolanii părăsesc corăbiile înainte de furtună, pisicile și câinii sunt neliniștiți înaintea unui cutremur sau a oricărui fenomen natural mai deosebit. Numai gândacii nu părăsesc bucătăriile…
Ah, cum suntem la marginea catastrofelor, fie ele naturale sau de familie, iată ce am găsit. Știți că Petru cel Mare l-a executat pe amantul soției sale și a obligat-o pe aceasta să-i păstreze capul într-un borcan cu alcool în dormitor? Oribil, nu-i așa? Se pare că împărăteasa a ținut capul „murat” în alcool, la marginea patului său câteva luni bune. Ce femeie puternică ! Și câte multe alte povești nu se pot spune aici cu ducese și prințese decapitate, otrăvite și închise în turn, dar mă opresc căci am găsit ceva foarte interesant, care mi-a trezit interesul, tocmai acum când ne aflăm în pragul călătoriilor și al concediilor de vară.
Vă voi dezvălui cel mai ciudat fenomen de pe Terra, unde marea se desparte în două creând un culoar pe unde oamenii pot trece. Fenomenul este cunoscut sub numele de „Calea lui Moise” și este considerat unul dintre cele mai deosebite și fascinante evenimente naturale din Brazilia. În această țară sud-americană, marea este despărțită de un drum de nisip ce se întinde pe o lungime de aproximativ 1.000 de metri. Această străveche minune naturală atrage numeroși turiști, care au privilegiul de a traversa marea liber, pe acest drum încântător. Localnicii denumesc acest drum „Caminho do Moises” sau „Drumul lui Moise”, în amintirea personajului biblic care, potrivit legendei, a folosit toiagul său pentru a despărți marea și a elibera poporul său din robia faraonului din Egipt. Această legătură cu istoria și spiritualitatea adaugă o aură mistică și specială acestui fenomen natural.
Fenomenul „Calea lui Moise” se manifestă de aproximativ două sau trei ori pe an, între lunile martie și iunie. În timpul acestei perioade apa mării se retrage, lăsând în urmă un drum de nisip clar și vizibil timp de aproximativ o oră. Această oportunitate efemeră permite turiștilor să traverseze marea pe jos și să experimenteze senzația unică de a călători prin mijocul apei în mod neobișnuit.
Această despicare a mării în Brazilia este considerată unul dintre cele mai ciudate fenomene naturale din lume, fascinând atât vizitatorii, cât și cercetătorii. Efectul optic al unui drum de nisip ce se întinde în mijlocul mării este spectaculos și atrage atenția celor pasionați de natură și aventură. Atractivitatea acestui fenomen se datorează peisajului său deosebit. Nisipul care formează drumul are o textură similară cu cea a pietrișului, pietricelelor și fragmentelor de scoici aflate pe fundul mării, oferind o plimbare uluitoare pentru cei care îl străbat. În orice perioadă a anului, apele mării sunt de un albastru deschis, calde și cristaline, invitându-ne să ne bucurăm în totalitate de călătorii și de conexiunea cu natura.
O invitație la călătorie…
Este de remarcat că fenomenul de despicare a mării poate fi observat și în alte părți ale lumii, precum insula Jindo din Coreea de sud. Acolo, un fenomen similar are loc o dată pe an, între luna februarie și martie. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „Drumul lui Moise al Asiei” sau „Drumul lui Moise al Coreei de Sud”, atrage mulți turiști și localnici care doresc să experimenteze această minune naturală.
Iar mie nu-mi rămâne decât să vă doresc o călătorie minunată, fie ea chiar și virtuală, cum o voi face eu, nu numai în mijlocul mării despărțite, ci și în lumea tuturor informațiilor, a noutăților pe care le căutăm, le aflăm, le citim. La final vă întreb, întrebându-mă la rândul meu, folosind un citat din Moromeții de Marin Preda:
„– Faptul că citești îți aduce ceva?
– Ce să-mi aducă?
– Păi, de ce citești?
– Ca să știu.
– Ce să știi?
– Ce nu știu.”
Mönchengladbach, Germania
Cornelia Bartels, Decupaje, proză scurtă, volum apărut la Editura Leviathan, 2021, click aici. Cartea poate fi comandată la una dintre adresele:
leviathan.romania@yahoo.com; costintuchila@gmail.com;
pusa.roth@yahoo.com, cu mențiunea pentru Editura Leviathan. Cartea poate fi procurată și de la Librăria „Mihai Eminescu” din București, Bd. Regina Elisabeta nr. 16, program: luni–vineri: 10.00–18.30; sâmbătă: 10.00–15.00 – click aici.
Arhiva rubricii Decupaje de Cornelia Bartels
