Știri: Zilele Culturii Române la Salamanca, ediţia a II-a (3–18 mai 2018)

353
salamanca zilele culturii romane

logo rubrica imago leviathan.roReprezentanţa Institutului Cultural Român de la Madrid şi Universitatea din Salamanca, sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spanieiorganizează Zilele Culturii Române la Salamanca, în perioada 3–18 mai 2018. Inaugurarea a avut loc vineri, 4 mai 2018, la ora 12.00, în Edificio Juan de Enzina, în prezenţa domnului Vicente González Martín, decanul Facultăţii de Filologie şi a doamnei Ioana Anghel, directorul Institutului Cultural Român de la Madrid.

Programul va include două filme româneşti (difuzate câte unul pe săptămână) şi expoziţia documentară ”România în Primul Război Mondial”.

Expoziția ”România în Primul Război Mondial” este deschisă în perioada 3–18 mai 2018, pe holul principal al Palatului de Anaya, care găzduieşte în prezent Facultatea de Filologie a Universităţii din Salamanca. Pe lângă marcarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, expoziţia îşi propune să evidențieze provocările istorice care au marcat România, prin prezentarea unor elemente care pot avea un impact asupra publicului din Peninsula Iberică și mai ales asupra partenerilor instituționali. Expoziţia este formată din 20 de panouri (format 200 x 80 cm) și cuprinde informații despre începutul Războiului, implicarea Marilor Puteri, România în epoca neutralității, intrarea în război și operațiunile din anul 1916, ocupația germană 1916–1918, români aflați în prizonierat, marile bătălii ale anului 1917: Mărăști, Mărășești, Oituz, un capitol despre viziunea spaniolă a participării României în Marele Război și Marea Unire de la 1918. Proiecţiile filmelor au avea loc în zilele de miercuri, în Edificio Juan de Enzina, şi vor fi prezentate de Luminiţa Marcu, lector de limba română, USAL.

Intrare liberă, în limita locurilor disponibile.

9 mai, ora 18.00: ”Restul e tăcere”

16 mai, ora 18.00: ”Pădurea spânzuraților”

”Restul e tăcere”/”The rest is silence”

Regia: Nae Caranfil. Scenariu: Nae Caranfil: Imagine: Marius Panduru. Protagoniști: Nae Caranfil, Mirela Zeța, Ovidiu Niculescu, Ovidiu Niculescu. Montaj: Dan Nanoveanu

România, 2007, color, 114’

Sinopsis: Ambientat în primele decenii ale secolului XX, filmul urmărește povestea tânărului Grig, fiul unei vedete a Teatrului Național, care este pe cale să comită păcatul de neiertat în ochii tatălui: să regizeze un film de cinema! Îl visează ca pe cel mai grandios și mai lung film realizat vreodată. Va fi reconstituirea fidelă a războiului cu turcii prin care România își cucerise independența cu 35 de ani în urmă. Leon, un moșier local atins de deliruri mesianice și auto-proclamat Patron al Artelor, devine finanțatorul întregii afaceri. Dar va putea Gaumonde, compania franceză ce controlează piața cinematografică aproape peste tot în Europa, să accepte competiția cu o producție independentă de o asemenea amploare? Și dacă da, va obține Grig, prin această victorie, respectul tatălui său? O poveste (în mare parte) adevărată, care are ca punct de plecare primul lungmetraj românesc, Independența României” (1912).

Premii și festivaluri (selecție):

Producția este premiată în anul 2009 cu 9 premii Gopo (los Goyas rumanos) printre care ”Gopo pentru cel mai bun film”, ”Cel mai bun scenariu”, ”Cea mai bună imagine”.

”Pădurea spânzuraților”

Regia: Liviu Ciulei. Scenariu: Titus Popovici. Imagine: Ovidiu Gologan. Protagoniști: Victor Rebengiuc, Toma Caragiu, Anna Széles, Marga Barbu. Montaj: Yolanda Mintulescu și Dan Naum.

România, 1965, alb-negru, 154’

Filmul este ecranizarea romanului lui Liviu Rebreanu, primul roman psihologic din literatura română, inspirat dintr-o întâmplare reală. În timpul Primului Război Mondial, Apostol Bologa (interpretat de Victor Rebengiuc), un tânăr însuflețit de aventuri romantice, se înrolează voluntar pe front, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta. Născut și educat în Transilvania aflată sub administrație austro-ungară, Apostol Bologa simte că aparține cu întreaga sa ființă națiunii române. Ca urmare, decizia sa de a dezerta din armata imperială, pentru a se alipi soldaților români este singura opțiune posibilă. Capturat în încercarea sa de a trece în liniile deținute de armata română, el va fi deferit Curții Marțiale, judecat pentru trădare și condamnat la moarte.

Premii și festivaluri (selecție):

Premiul pentru cel mai bun regizor, Festivalul Internațional de la Cannes, 1965

Nominalizare la Premiul Palme d´Or, Festivalul Internațional de la Cannes, 1965

Organizatori: Institutul Cultural Român, Facultatea de Filologie, Universitatea Salamanca, Serviciul de activităţi culturale din cadrul Universităţii, Departamentul de Filologie Romanincă din cadrul Universităţii, Lectoratul de limba romană din cadrul Universităţii.

Eveniment realizat sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spaniei.

 

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.