Precum se știe, în aproape toate societățile există zile, nopți și luni care sunt considerate importante. În diferite perioade ale timpului au avut loc, cu prilejul unor evenimente, diverse ceremonii sau sărbători, devenite ritualuri. Acestea sunt elementele culturale cu valori comune care țin vie viața social-culturală a comunităților. Pentru a asigura unitatea și solidaritatea comunităților, toate religiile au adus în prim plan unele mâncăruri și băuturi. Ei, iată, una dintre acestea a fost atribuită celei de-a zecea zile din luna Muharrem denumită Âșȗre, considerată, de-a lungul istoriei islamului, zi sfântă și sărbătorită în diferite feluri. Înainte de a trece la dezvoltarea subiectului, se cuvine să mărturisesc, în câteva cuvinte, că am întâmpinat unele greutăți în a aduce la un numitor comun datele problemei, având în vedere sursele foarte diverse, cu narațiuni uneori contradictorii, astfel că mi-am extins aria de cercetare în perioada de început a acestei sărbători musulmane, într-un efort clar de a transfera informații mai puțin cunoscute sau chiar necunoscute, cel puțin în zona noastră, a Dobrogei românești. Consider acest efort un câștig pentru bagajul nostru cultural.
În tradiția religioasă turcă, potrivit calendarului lunar (Hicrî takvim), așure ocupă un loc important. Termen religios, își are originea în cuvântul arab ”Âșȗrâ” și se referă la a zecea zi din luna Muharrem, fiind recomandat să se țină post (”Âșȗre Orucu”). Având legătură cu numărul zece, termenii ”așr” și ”așir” sau cu ”ıșr” asociați cu mânarea cămilelor, s-a acceptat că ”âșȗre” își are originea în arabă. Există însă voci care spun că termenul ar avea proveniența în ebraică, argumentând că nu ar exista o măsură a prozodiei (în creațiile lirice). Cu toate acestea, majoritatea savanților lingviști nu sunt de acord cu această opinie, declarând unanim că, în literatura de specialitate, âșȗre derivă, în mod fundamental, din termenul arab.
De ce intru în aceste detalii și fac această diferențiere? Pentru că, în studiul meu, am observat mai multe surse spunând originea eronată a cuvântului. În plus, așa cum se va vedea mai departe, numărul zece are legătură și cu alte aspecte. După exprimarea opiniilor, pe scurt, a specialiștilor în lingvistică și tradiție musulmană, putem evalua informațiile obținute cu privire la originea acestei zile sfinte. Acestea sunt evenimentele implicite, de interes principal, care au avut loc în această zi de ”âșȗrâ”:
În această zi a fost acceptată căința Profetului Adam.
Tot în această zi a fost acceptată și căința Profetului David (Hz. Davud).
După 40 de zile și 40 de nopți de stat în apă, nava Profetului Noe (Hz. Nuh) a scăpat de furtună, apele s-au retras și a acostat pe muntele Cȗdî. Necredincioșii au rămas înecați în ape, iar credincioșii au scăpat și, ca urmare, au ținut un post de mulțumire.

În această zi, Profetul Moise (Hz. Musa) și fiii Israelului au scăpat de opresiunile Faraonului printr-o minune a lui Allah, care a despicat marea și l-a îngropat în apele sale împreună cu toată trupa sa.
Profetul Iacob (Hz. Yakup), care avea ochii orbiți de dorul fiului său, Profetul Iosif (Hz.Yusuf), a început să vadă în această zi.
Profetul Isus (Hz. İsa) s-a născut în această zi și tot în această zi s-a înălțat la cer.
Profetul Avraam (Hz. İbrahim) a fost salvat de la foc.
Profetul Ismail, fiul Profetului Avraam (Hz. İbrahim) s-a născut în această zi.
Profetul Yunus a scăpat din burta peștelui tot în această zi.
La toate aceste evenimente se mai pot adăuga și altele. Spre exemplu, martiriul Profetului Hüseyin și a membrilor familiei sale la Kerbala (orașul Kerbelâ), în această lună, a adus un alt sens lunii Muharrem.
În legătură cu postul lunii Muharrem și ziua de așure, găsim în unele hadisuri (*) următoarele porunci:
”Oricine stă la un ospăț cu membri familiei sale și cu vecinii în Ziua de Âșȗre, Dumnezeu Atotputernic îi va acorda binecuvântări hranei lui pe întregul an.”
”Cine dă binețe, în Ziua de Âșȗre, la zece musulmani, va fi binecuvântat ca și cum a salutat toți credincioșii.”
”Oricine mângâie capul unui orfan în această zi, Dumnezeu îl va ridica la Rai cu o treaptă pentru fiecare fir de păr, drept recompensă.”
”Oricine va da de pomană în Ziua de Âșȗre, Dumnezeu îl va răsplăti cât Muntele Uhud. Acea răsplată va fi echilibrată până în Ziua Judecății.” (**)
____________
(*) hadis s. (în islam) – hadis, tradiție (punctele de vedere exprimate de Profetul Muhammed privind unele probleme concrete privind islamul și comportamentele Sale în viața de zi cu zi). Baubec, A., Deniz-Kamer Baubec, G., Dicționar turc-român, Ed. Ex-Ponto, Constanța, 2011
(**) Hüseyin DEDEKARGINOĞLU – Muharrem ve Așure, Dede Garkın Ocağı Dedesi, Ankara,s.42. Traducere de Urfet Șachir.
Bibliografie
Hüseyin DEDEKARGINOĞLU – Muharrem ve Așure, Dede Garkın Ocağı Dedesi, Ankara.
Din İşleri Yüksek Kurulu Üyesi Doç. Dr. Halil ALTUNTAŞ – Muharrem ayı ve Âșȗre
Yrd. Doç. Dr. Erdal YILDIRIM – TUNCELİ YÖRESİ ALEVİLERİNDE MUHARREM AYI’NIN ÖNEMİ VE AŞURE GELENEĞİ, İLAHİYAT FAKÜLTESİ DERGİSİ 16:1 (2011), SS.71-84.
Sursa foto: Internet
Arhiva rubricii Traditiones de Urfet Șachir
[…] Rețeta și alte detalii le găsiți aici: https://leviathan.ro/traditii-obiceiuri-si-legende-turcesti-luna-muharrem-si-as%c8%97re-1-de-urfet-s… […]