Pentru cei care vor să afle cum făceau strămoşii noştri agricultură, la Slobozia se află singurul muzeu al agriculturii din ţară şi unul dintre puţinele de acest gen din lume.
Pe o suprafaţă de 3866 de metri pătraţi sunt expuse peste 9000 de piese, unelte, maşini agricole, instalaţii de arheologie industrială, mijloace de transport rurale, obiecte de uz caznic şi gospodăresc, maşini de cusut, războaie de ţesut, mobilier, ceramică, textile etc. Una dintre cele mai vechi piese este o trăsură din 1702, care ar fi aparţinut la un moment dat istoricului Nicolae Iorga.
La Muzeul Naţional al Agriculturii poposesc în fiecare an zeci de mii de vizitatori atraşi de colecţia primelor tractoare care au arat pământul în România secolul trecut. Toate sunt în perfectă stare de funcţionare, fiind reparate de specialişti într-un atelier de restaurare aflat chiar în incinta muzeului.
Expoziţia debutează cu o incintă care sugerează satul cu preocupările sale. Putem admira: unelte vechi, fotografii de familie, costume populare, opinci. Aici există chiar şi batoze pentru treierat, puse în funcţiune de locomobile (maşini cu aburi). Batoza Hofherr Schrantz a fost ”vedetă” într-o scenă din filmul ”Moromeţii”.
Vizitatorii au voie să atingă exponatele şi să se suie la volanul tractoarelor, în trăsuri, sănii sau căruţe. ”Atingeţi obiectele! Urcaţi-vă în căruţe şi pe tractoare!” se poate citi la intrarea în muzeu.
Periodic, obiectele restaurate sunt folosite în cadrul unor demonstraţii speciale în curtea muzeului şi pe bulevardele oraşului.
Condamnat de comunişti pentru că a adus soia în România
Colecţiei i se adaugă un bogat material documentar format din zeci de fotografii, înregistrări audio şi video realizate pe teren, hărţi, ilustrate poştale etc. Sunt prezente, de asemenea, standuri speciale, dedicate unor mari personalităţi care au activat în domeniul agriculturii în perioada interbelică şi care, ulterior au fost închise de comunişti în puşcării. Este cazul lui Aurelian P. Pană, fost ministru al Agriculturii şi Domeniilor între 1942–43, condamnat la 10 ani de închisoare. I s-a confiscat averea acuzat fiind de ”introducerea şi încurajarea cultivării unei plante necunoscute şi inutile ţării noastre: soia”. Aurelian Pană a murit în puşcăria Gherla la 4 mai 1951. Ultima sa dorinţă a fost să fie incinerat, iar cenuşa să fie amestecată în pământul Bărăganului şi, pe acel loc, să se semene grâu.
Și culmea! După ani de zile, Nicolae Ceauşescu dădea ordin să se planteze sute de hectare cu soia şi ne băga pe gât salamul făcut din aceeaşi plantă… ”inutilă”.
Bebeluşii din pâine
Muzeul Agriculturii din Slobozia a primit de la data înfiinţării, 25 martie 1996, numeroase medalii şi trofee. Din patrimoniul muzeal mai face parte şi biserica de lemn ”Poiana” atestată documentar din 1737. Ea a fost adusă din comuna Poiana de Sus, la iniţiativa directorului Răzvan Ciucă, în toamna anului 2000 şi este înscrisă pe lista monumentelor istorice. Tuturor acestora li se adaugă programele ”Casa pâinii”, ”Noi-Voi”, expoziţii de pictură, proiecţii de diapozitive despre obiceiurile pământului etc. La etajul muzeului sunt expuse mostre de pâine şi colăcei de pe tot cuprinsul ţării şi din Basarabia.
Însă ceea ce atrage în mod deosebit privirile este un colţişor unde vreo şase bebeluşi făcuţi din… pâine ”dorm” într-un coşuleţ împletit. Ei au fost frământaţi de o mamă nefericită din comuna Gheorghe Doja, căreia i-au murit toţi copiii de mici. În fiecare sâmbătă a morţilor, femeia dă de pomană câte un bebeluş din pâine, ”să fie de sufletele pruncilor ei”.
La început, Dumnezeu a luat plugul de coarne
Muzeul are un teren de 8.420 metri pătraţi, loc ce cuprinde un număr de 35 de specii dendrologice, care completează fericit un complex cultural de o asemenea anvergură.
Pentru eforturile sale deosebite, de a reuni aceste exponate şi documente într-un muzeu unicat, directorul Răzvan Ciucă a fost decorat cu ”Meritul Cultural” în gradul de ofiţer. El a mai primit 10 diplome de excelenţă, șase de merit, premii, trofee şi titluri onorifice.
O piesă rară, cu care directorul muzeului se mândreşte, este chiar scaunul pe care stă la birou. Acesta a fost primit de la Ştefan Voitec şi a aparţinut, înainte, lui Vasile Goldiş. Celebrul scaun, împreună cu un birou sculptat şi o bibliotecă cu cristale de murano vor fi donate muzeului.
”Ţăranul român înseamă un plug şi un colind, ne spune Răzvan Ciucă. Dacă vor dispărea toate piramidele din lume, tot va rămâne un plug pe undeva, cu care ţăranul va ara pământul. Eu cred că Dumnezeu, când a făcut lumea, a luat un plug de coarne şi aşa a început totul.”
