„Printre lacrimi am țesut vise îndrăznețe,/ Vise nerealiste din naiva tinerețe.”
Urfet Șachir
O serie de epitete absurde și de neimaginat, precum: cetățean de mâna a doua, personalități problematice, prietenele diavolului etc., adresate femeii, au făcut obiectul dezbaterii încă de la facerea lumii. S-au inventat diverse expresii cu scopul de a minimaliza valoarea femeii, ba chiar de a o ridiculiza, fraze devenite proverbe. Unul dintre aceste proverbe face conexiunea între părul și mintea femeii: „Păr lung, minte scurtă”.
În toate societățile, părul femeilor este important, mai întâi, pentru femeia însăși și apoi, pasiv, pentru bărbat. De ce credeți că femeile au grijă de părul lor? Doar pentru a părea frumoase în fața bărbaților? Nu! Pentru că asta le este natura. Vedem, cunoaștem și înțelegem această natură. Tradiția îngrijirii și a frumuseții a dezvăluit aspecte despre părul femeilor: păr auriu, bucle, șuvițe de păr, păr brun sau roșcat, scurt sau lung etc. Acest lucru este și în natura bărbaților, însă, în prim-plan, a femeilor.
După această notă importantă despre frumusețe, aș vrea să mă concentrez pe conceptul de „minte”, care este cuvântul cel mai puțin înțeles din proverbul în cauză.
Mintea este un concept-cheie pentru care două mari civilizații (Islamul și Occidentul) se luptă de secole una împotriva celeilalte. Ambele civilizații au înțeles acest concept în mod diferit. Adepții acestor civilizații nu s-au pus de acord, uneori, în legătură cu acest concept. Un război al ideilor?!
Indiferent de vârstă, nenumărate persoane vizualizează în visele lor războiul. Cei care au trăit realitatea lui sunt, desigur, supuşi unui traumatism ce s-a înrădăcinat în memoria lor profundă. Imaginea unui război de țesut însă va fi interpretată diferit, dacă apare în vis ca o unealtă de lucru sau ca un meșteșug, dacă cel care visează e un om obișnuit sau un artist. Un astfel de obiect poate simboliza ideea de a ne împleti singuri firul existenței, urzeala destinului în termeni spirituali.
Oamenii numesc perioada pe care o trăiesc „viață”. Unii se plâng că e prea scurtă, asemănând-o cu ploaia de vară, în timp ce alții cred că viața este un război de țesut care țese imaginația. Înclin spre această ultimă variantă în ceea ce privește viața mea și mă predau dominației minții. E cea mai bună modalitate de a demonstra lumii că, în ciuda părului lung, mintea femeii e capabilă de a crea lucruri nebănuite, de a modela viața nu doar a ei, ci chiar a bărbatului de lângă ea (sic!). Și astfel, o idee conduce la altă idee, iar un proverb la altul: „În spatele unui bărbat de succes se află o femeie puternică.” Iar o femeie puternică nu poate fi decât o femeie cu mintea ascuțită. Precum se știe, în trecut, femeile erau ridiculizate, mai în glumă, mai în serios, pentru a sublinia faptul că ele sunt inferioare bărbaților. Un proverb folosit pentru a umili femeile. Se implementase această zicere ca o credință. De exemplu: „Tatăl nu are încredere în fiica sa, la fel de mult ca în fiul său. Eh, e fată, indiferent cât de mult ar citi, are părul lung și mintea scurtă.”
Bunica mea avea însă o altă viziune în legătură cu acest concept. Atunci când părul fratelui meu creștea puțin, ea spunea imediat: „Trebuie să-l tundem, cei cu părul lung au mintea scurtă!” Copil fiind, îi șopteam îngândurată: „Dar și eu am părul lung.” La care: „Asta e pentru bărbați, o femeie cu părul lung este deșteaptă!”, replica ea. Bunica mea era o femeie de lume. Avea răspuns la toate. Și mama era adepta părului lung la femei. Ea îmi spunea că în hadisuri (*) erau porunci cu privire la lungimea părului:
„Părul lung este o podoabă pentru femei, adică este o caracteristică a femeilor. Din acest motiv, femeile își cresc părul, iar bărbații îl scurtează (într-un mod în care să nu arate ca o femeie)”;
„O femeie își crește părul suficient de lung, pentru că îl va putea proteja sub văl”;
„Dacă un bărbat își crește părul, acesta nu trebuie să-i depășească umerii.”
Îmi spunea, de asemenea, că o femeie, atunci când moare, e bine să aibă părul lung, deoarece cu acesta i se acoperă pieptul, pentru a nu rămâne dezgolit.
Femeile musulmane din Imperiul Otoman au declanșat un adevărat război împotriva expresiei „păr lung, minte scurtă” în revista „Șükûfezar”. Publicată în 1886 de Arife Hanım, fiica ministrului otoman al Educației, Münif Pașa, unul dintre intelectualii de frunte ai celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, „Șükûfezar” este prima revistă musulmană pentru femei și înseamnă „grădină de flori”. Este una dintre primele reviste pentru femei care a acționat cu ideea că „și noi existăm și vom continua să existăm”. Lupta pe care au început-o prin intermediul revistei împotriva expresiei „păr lung, minte scurtă”, pe care au auzit-o încă din copilărie, poate fi văzută și ca o luptă împotriva limitelor și a impunerilor trasate asupra femeilor. În ultimele perioade ale Imperiului Otoman, femeile au realizat lucrări, subliniind existența lor în toate domeniile vieții.
Scrisorile cititorilor au jucat un rol foarte important în modelarea revistei. Cei mai mulți dintre cei care au scris aceste scrisori, precum și scriitoarele revistei, au absolvit Daru’l Muallimat, școala de formare a profesorilor din acea epocă. În articolul de deschidere al lui „Șükûfezar”, Arife Hanım a declarat:
„Suntem o echipă care este ținta râsului sarcastic al bărbaților care spun că avem părul lung și mintea scurtă. Vom încerca să demonstrăm contrariul, prin a nu prefera masculinitatea feminității și feminitatea masculinității, vom fi perseverente pe calea corectă a acțiunii..” (**)
Revista mai susține că profesiile care necesită știință și educație sunt superioare altor profesii. Se subliniază faptul că progresul umanității se va realiza prin efort, prin participarea în mod egal a bărbaților și a femeilor la procesul de lucru, fără superioritate între bărbați și femei.
Cea mai importantă trăsătură care distinge „Șükûfezar” de multe reviste este că rolul femeii în casă nu este definit.
Au existat și alte reviste adresate femeilor, apărute în perioada otomană, dar ceea ce a făcut ca „Șükûfezar” să fie diferită a fost faptul că toate articolele din revistă au fost scrise de femei. Alături de Arife Hanım, au fost articole scrise de nume precum: Fatma Nevber, Münire, Fatma Nigar și Fatma Naima, scriitoare ale perioadei respective. Ele își semnau articolele cu numele lor, dar și nu cu numele soților sau taților lor. Spre deosebire de domeniile de interes și de datorie ale femeilor, precum moralitatea, îngrijirea copiilor și altele care au conturat profilul revistelor din acea perioadă, în „Șükûfezar” femeile au fost sfătuite să studieze și să fie educate. Chiar dacă autoarele nu au fost explicite, ele au vrut să arate că pot fi ca ei „într-un domeniu în care bărbații au un cuvânt de spus” și că nu erau interesate doar de problemele femeilor. Se observă că a existat o preocupare de mobilizare a lor în acest efort de a încuraja femeile la știință și educație, de a le trezi într-un fel.
Acum, să ne așezăm frumos, în liniștea și calmul toamnei aurii, la o cafea cu multă spumă în cerdacul cu geamlâc al casei de la țară, unde e mai cald și plăcut, așa, ca să ne amintească de alte vremuri și să ne imaginăm visul pe care l-au țesut în războiul vieții femeile unei epoci îndepărtate și pentru care au luptat până au învins, pentru ca noi, cele de azi, să ne bucurăm de laurii victoriei lor, ce a străpuns atâtea secole. Mă întreb, când se va sfârși acest război al ideilor și, mai ales, când va fi învinsă cu desăvârșire supremația bărbaților care continuă să-și arate orgoliul?! Oare va găsi generația noastră răspunsul sau va rămâne un punct pe ordinea de zi în testamentul către urmașe?!
Mangalia, 10 octombrie 2023
(*) hadis = (în islam) tradiție (punctele de vedere exprimate de profetul Muhammed despre unele probleme concrete cu privire la islam și comportamentele Sale în viața de zi cu zi); hadis șerif = tradiție sacră;
(**) http://zeynepmerdan.blogspot.com/2019/02/osmanlda-kadn-dergileri.html
Surse:
Burak Çavuș, Dr. Öğr. Üyesi, Gazi Osman Paşa Üniversitesi, Erbaa Sosyal ve Beşerî Bilimler Fakültesi, Türk Dili ve Edebiyatı Bölümü / Osmanlı Kadın Yazınında Şükûfezâr Dergisi ve Derginin Tam Çevirisi
https://dunyalilar.org/sukufezar-osmanlida-ilk-musluman-kadin-dergisi.html/
Arhiva rubricii Traditiones de Urfet Șachir
