A apărut la Iaşi între octombrie 1855–septembrie 1856, după care a fost închis din cauza suspendării legii presei.
Publicația reapare în străinătate, la Bruxelles, între decembrie 1856 şi mai 1858, fiind scrisă în limba franceză, sub numele „L’Étoile du Danube”.
Reapare la Iaşi din noiembrie 1858 până în noiembrie 1860. De la 2 ianuarie 1859 fuzionează cu „Zimbrul şi Vulturul” şi apare sub titlul „Steoa Dunărei. Zimbrulu şi Vulturulu”. Redactorii ambelor ziare au publicat atunci un program politic unionist explicit.
Scris cu alfabetul de tranziţie, era un „jurnal politic, literar şi comercial” care apărea de trei ori pe săptămână şi milita puternic pentru Unirea Principatelor, pentru autonomia lor şi pentru reforme democratice. În literatură, promova ideile preluate de la „Dacia literară”, axată pe o literatura naţională, inspirată din tradiţiile poporului.
Printre cei care au participat la redactarea ziarului au mai fost şi Vasile Alexandrescu-Urechea, Vasile Mălinescu şi Iancu M. Codrescu. Au colaborat redactori precum Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu, C.A. Rosetti, Gheorghe Sion etc.
În 1897 se reia publicarea ziarului cu acelaşi nume (cu subtitlul: „ziar fondat în anul 1855 de Mihail Kogălniceanu”) care apare până în 1899 şi mai apoi în 1907.