A apărut nr. 4 (20), iulie-august 2021, al revistei „Cadran cultural”, periodic al Ansamblului Folcloric „Busuiocul” din Bacău, editat sub egida Consiliului Județean Bacău. Director: Petre Vlase, redactor-șef: Cornel Simion Galben. Colectivul de redacție: Ioan Dănilă, Ion Fercu, Anișoara Macor, Dan Sandu.
Din cuprins:
„Alecsandri a contribuit decisiv la afirmarea identității românești”. Interviu cu lectorul universitar Adrian Jicu de Cornel Simion Galben; Ștefan Munteanu: George Popa despre spaţiul poetico-filosofic eminescian (I); Mariana Velisar-Codrescu: Eminovici, Iurașcu, Velisar. Evocări; Bicentenar Vasile Alecsandri; Scriitorul Sever Bodron; Cornel Simion Galben: Artistul Anton Achiței; Poeme de Vasile Bardan, Maria Bilțiu, Ion Dinvale, Alexandru Dumitru; Adrian Lungu: Mentolata; Dorina Stoica: Bani de drum; Vasile Leonte: Zăbava unor noi lecturi…; Petre Isachi: Întâlniri destinice; Constantin Călin: Agende (8); Dan Sandu: Cântec de prieten; Vasile Ghica: În ghearele râsului; Cornel Simion Galben: In memoriam Silviu Claudiu Mihai; Inedite (poeme): Silviu Claudiu Mihai; Ozana Kalmuski Zarea: Caleidoscop muzical; Radu Ciobanu: O retrospectivă edificatoare; Meridiane românești: Mariana Zavati-Gardner (Anglia).
Revenind la interviul Alecsandri a contribuit decisiv la afirmarea identității românești, realizat de Cornel Simion Galben cu lectorul universitar Adrian Jicu, la 200 de ani de la nașterea bardului de la Mircești, am plecat de la idea că s-a spus, s-a scris prea puțin despre rolul acestui „deschizător de drumuri” în cultura și diplomația românească, în promovarea identității românești. Un dialog din care am ales un fragment revelator pentru personalitatea poetului, prozatorului, dramaturgului, memorialistului, publicistului, politicianului, diplomatului Vasile Alecsandri.
‒ „…Creația sa literară îi reflectă temperamentul, este produsul felului său de a fi și, într-o anumită măsură, al lumii în care trăiește și din care se inspiră. Aristocrat, berbant, orgolios, arogant, generos, ironic, Alecsandri nu-și leapădă personalitatea când se așază la masa de scris. El scrie ce simte și simte ce scrie. Ast-fel încât «omul Alecsandri» e prea puțin actual, deși, repet, ceea ce a făcut el pentru cultura română și pentru fondarea statului național modern este esențial.
‒ Și din aceste rânduri se observă că aveți în memorie un Alecsandri al dumneavoastră, altul decât cel cu care am fost obișnuiți în secolul trecut. Pentru că nu toți au avut șansa să intre în posesia volumului Mon cher Basile. Eseu despre identitarul lui Vasile Alecsandri, ce aduce nou față de monografiile dedicate Bardului de Al. Piru și Liviu Chiscop?
‒ Ce aduce sau nu, pot spune cititorii. Ce am încercat eu a fost să îl citesc dintr-un alt unghi, acela al identitarului, întrucât scriitorii pașoptiști nu sunt doar scriitori sau, mai exact, nu sunt scriitori în accepțiunea modernă a termenului. Să nu uităm că literatura are, la 1850, un pronunțat caracter militant, iar scriitorul este o conștiință puternic implicată în viața comunității. Ca atare, el se bucură de un prestigiu greu de imaginat astăzi, iar textele sale au un impact semnificativ asupra modelării conștiințelor. Literatura lui Alecsandri nu urmărește, așadar, o finalitate strict artistică, ci și să legitimeze identitatea națională, să-i facă pe români și pe europeni să înțeleagă că aici, la gurile Dunării, există un popor cu o istorie proprie, cu tradiții și obiceiuri pitorești, vorbind o limbă de proveniență latină și trăind după ritmuri și legi prea puțin cunoscute. De aceea, literatura lui Alecsandri e importantă prin această dimensiune educativ-formativă, fiindcă a contribuit, decisiv, la afirmarea identității românești.
‒ Date fiind cele spuse, cum interpretați indolența politicienilor noștri, care au lăsat să se năruie singura moștenire autentică a existenței sale băcăuane? Cum considerați că trebuia întâmpinat Bicentenarul nașterii?
‒ Faptele vorbesc de la sine… Avem, se vede, o stranie voluptate a autodistrugerii, a nepăsării. Și nu de azi, de ieri… Nu întâmplător scria Negruzzi un text numit Vandalism… Cum trebuia întâmpinat Bicentenarul? Cu recunoștință, cu mândrie, cu inteligență, cu… Așa cum marchează italienii 700 de ani de la moartea lui Dante. Normal ar fi fost ca 2021 să fie anul Alecsandri și ca autoritățile statului, de la Președinție, Guvern și Parlament, la Academia Română, Uniunea Scriitorilor și alte instituții să marcheze acest moment. Se pare însă că agenda politică e prea încărcată și că sunt chestiuni mai importante, stimabile…”
Are dreptate Cornel Simion Galben care notează amar: Bicentenar ignorat!
Arhiva rubricii Revista revistelor culturale
Vezi: Vasile Alecsandri – 200
Vasile Alecsandri – nume și caractere de Pușa Roth și Costin Tuchilă, click aici.
În revista culturală „Leviathan”, nr. 3 (12), iulie–septembrie 2021, care va apărea peste câteva zile, la rubrica „Poem din poemele Europei”: prezentări și grupaje de poeme de Dante și Vasile Alecsandri.
