După cum cred că știți, Grădina Cișmigiu, clasată monument istoric și e cunoscută drept parcul Cișmigiu. În ediția de astăzi voi prezenta statuile care „însoțesc” vizitatorii și ele clasate ca monumente istorice. Ele completează farmecul acestei grădini care ar putea fi denumită, de ce nu, inima verde a acestui oraș supra-aglomerat, dar în care descoperim, cu migală și răbdare, lucruri admirabile ale trecutului cultural al acestui oraș, cunoscut odinioară drept Micul Paris.
Una dintre cele mai vechi statui din parc este cea care o înfățișează pe Elena Pherekyde. Realizată de sculptorul român Oscar Späethe, a fost montată în partea de est a parcului în anul 1921. Bustul și soclul erau sculptate în marmură de Carrara. Basorelieful, care prezintă trei figuri aparte, descrie acțiunile caritabile ale Elenei Pherekyde. În urmă cu trei decenii, bustul a dispărut, a fost refăcut și amplasat în 2017. Astăzi poate fi lesne observată diferența dintre cele două segmente.
Elena Pherekyde (1851–1919) a fost fiica lui Ion Marghiloman și și sora lui Alexandru Marghiloman, politician conservator și germanofil, fost prim-ministru al României. Ea a fost președinta societății de binefacere „Obolul”, care avea o activitate umanitară subvenționată de Charles Pherekyde, soțul Elenei, administrator al Domeniilor regale și primul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
O altă statuie o reprezintă pe Smaranda Gheorghiu (1857–1944), zisă Maica Smara, scriitoare și educatoare. Aceasta a fost realizată în marmură de Rușchița de Mihail Onofrei și montată în 1945. Monumentul de pe aleea lacului este alcătuit de asemenea din bust și soclu, pe care este un basorelief din bronz ce reprezintă doi copii citind.
Maica Smara, nume dat de Mihai Eminescu și Veronica Micle, pe care i-a cunoscut prin intermediul primului ei soț, profesorul George Gîrbea, i-a rămas și pseudonim literar.
Smaranda Gheorghiu a fost institutoare și publicistă, inspector școlar care a venit cu inovații precum uniforma și cursurile în aer liber și, între altele, a fost vicepreședintă a primului Congres Internațional al Uniunii Universale a Femeilor din Paris, iar în 1900 a fost reprezentanta României la primul Congres al Păcii.
A publicat în „Convorbiri Literare”, „Literatorul”, „Tribuna” și „Universul”, iar dintre scrierile ei cele mai cunoscute sunt versurile „Vine, vine primăvara, se așterne-n toată țara,/ floricele pe câmpii, hai să le adunăm, copii” (Cântecul școlarului).
Statuia poetului, prozatorului și publicistului Traian Demetrescu (Tradem), a fost realizată de Filip Marin, elev al lui Frederic Storck, și amplasată în apropierea lacului din Cișmigiu în 1939, după ce a stat 34 de ani în Grădina Ateneului Român. Monumentul cuprinde un bust și un soclu din piatră pe care sculptorul a înfățișat un personaj feminin ce oferă flori poetului. Bustul și personajul feminin sunt realizate din marmură de Carrara.
Bustul lui Theodor Șerbănescu a fost realizat tot de Filip Marin și a fost amplasat în același an, 1939, în Grădina Cișmigiu, adusă din fața Ateneului.
Theodor Șerbănescu a fost poet și traducător, membru al societății literare „Junimea” și membru corespondent al Academiei Române, însă sculptorul a decis să îl reprezinte în ipostaza de militar. El a comandat Regimentul 10 Dorobanți din Brăila, iar statuia din bronz și piatră subliniază distincțiile primite pentru implicarea în Războiul de Independență, unde a activat ca ofițer de stat-major la Marele Cartier General al Armatei Române.
Monumentul Atlas este o statuie decorativă de piatră care îl înfățișează pe titanul din mitologia greacă ținând o sferă (globul). Statuia îl reprezintă pe Atlas (titanul care susținea cerurile) având alături sau sprijinind o sferă ce simbolizează Pământul/sfera cerească. Autorul lucrării este necunoscut; se presupune că lucrarea a fost o donație sau o piesă de decor urban din alte timpuri. Se găsește în apropierea unor zone precum Grădina cu trandafiri sau fostei fântâni din parc.
Statuia Gheorghe Panu – „Semănătorul de idei” – a fost înălţată în amintirea marelui ziarist şi om politic, cel care a avut curajul să critice într-un pamflet decizia regelui de a încheia o nouă convenţie comercială cu Imperiul Austro-Ungar. Lucrarea îl înfățișează pe cunoscutul om politic, scriitor și ziarist român Gheorghe Panu în postura unui semănător. Cu mâna stângă își ține poala hainei, în timp ce cu mâna dreaptă, îndepărtată de corp, simulează gestul de a împrăștia „semințele” cunoașterii și ale ideilor. La baza impunătorului piedestal din piatră (în formă de trunchi de piramidă) sunt redate în bronz pagini din ziarul „Lupta” (pe care l-a condus și fondat), alături de principalele sale scrieri literare și jurnalistice, toate înconjurate simbolic de ramuri de laur. Monumentul din bronz a fost realizat de sculptorul Gheorghe Horvath și a fost dezvelit în Grădina Cișmigiu în anul 1912, fiind finanțat prin subscripție publică organizată de ziarul „Adevărul”.
Monumentul Eroilor Francezi este o operă de artă sculpturală deosebită dedicată militarilor din cadrul misiunii conduse de generalul Henri Mathias Berthelot, căzuți la datorie pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. Realizat integral din marmură albă de Carrara, monumentul înfățișează un ostaș rănit, sprijinit cu devotament de o soră de caritate (o reprezentare simbolică a unei surori medicale). Cei doi sunt așezați pe un soclu masiv din piatră în formă de trunchi de piramidă. Lucrarea este opera celebrului sculptor român Ion Jalea, fiind inaugurată în toamna anului 1922. O poveste profund impresionantă din spatele operei este aceea că Ion Jalea însuși își pierduse mâna stângă pe front în anul 1917. Prin urmare, el a modelat și a sculptat această impresionantă statuie din marmură folosindu-și o singură mână. Pe monument este dăltuit un mesaj de recunoștință scris bilingv, în limbile română și franceză: „Ostașilor Franței căzuți pe câmpul de onoare al pământului românesc în timpul Marelui Război 1916–1918”.
Monumentul Eroilor Americani este un ansamblu comemorativ modern dedicat memoriei celor 378 de militari americani (piloți și membri de echipaj ai US Air Force) care și-au pierdut viața pe teritoriul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mulți dintre ei în timpul celebrelor bombardamente asupra rafinăriilor de la Ploiești (Operațiunea ”Tidal Wave”). De asemenea, monumentul îi cinstește și pe prizonierii de război americani internați în lagărele românești. Realizat după concepția și ideea plastică a artistului Remus Claudiu Botar în anul 1999, monumentul este sculptat din andezit. El are forma unei cărți deschise, un simbol profund al memoriei eterne și al istoriei care nu trebuie uitată. Pe paginile acesteia este gravat un text omagial în limbile română și engleză. Monumentul se află în partea de vest/nord-vest a parcului, pe o alee dinspre Bulevardul Schitu Măgureanu, relativ aproape de intrarea dinspre nord. A fost inaugurat inițial pe 9 mai 2002. Ulterior, în anul 2006, monumentul a fost refăcut, înălțat pe un soclu din granit și reamplasat în poziția actuală pentru a asigura o mai bună vizualizare și un spațiu adecvat ceremoniilor comemorative oficiale organizate periodic de Ambasada SUA.
Monumentul fântână „Izvorul Sissi Stefanidi” este unul dintre cele mai melancolice și încărcate de emoție monumente din Cișmigiu. Acesta ascunde în spate o profundă poveste tragică de familie. Statuia a fost comandată de familia Stefanidi în memoria unicului lor copil, tânăra Sissi Stefanidi, care s-a stins din viață la vârsta de numai 21 de ani. Terenul pe care este amplasat monumentul fântână a aparținut inițial chiar familiei Stefanidi. Aceștia l-au donat Primăriei Capitalei pentru extinderea și amenajarea grădinii publice, cu condiția ca sculptura dedicată fiicei lor să fie așezată exact pe fostul lor pământ. Lucrarea a fost realizată de cunoscutul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad (unul dintre maeștrii sculpturii interbelice) din piatră calcaroasă de Bașchioi și a fost amplasată în parc în anul 1927. Monumentul înfățișează o mamă copleșită de durere, drapată într-o mantie lungă, care toarnă apă dintr-un ulcior. La baza operei stă dăltuit și astăzi mesajul mișcător: „Izvorul Sissi. Închinat scumpei mele copile, Sissi Stefanidi”. Monumentul se găsește pe una dintre aleile principale ale parcului, chiar în dreptul și față în față cu Rondul Roman (Rotonda Scriitorilor).
