”125 de ani de la nașterea lui Ștefan Manciulea” de Raul Gabriel Gavra

160
Blaj, începutul secolului al XX-lea
Blaj, începutul secolului al XX-lea

fila de calendar rubrica leviathan.roAstăzi, 16 decembrie 2019, sărbătorim 125 de ani de la nașterea lui Ștefan Manciulea, personalitate marcantă din viața culturală a Transilvaniei, geograf, istoric, istoric literar, profesor și preot greco-catolic.

Ștefan Manciulea s-a născut în satul Straja, comuna Berghin, județul Alba (în 1894). În contextul perioadei de înflorire culturală a României, Ștefan a cunoscut mai multe personalități încă foarte populare astăzi: Badea Cârțan, teologul greco-catolic Ioan Micu Moldovan și câțiva profesori de seamă (Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, Vasile Pârvan etc.).

În domeniul învățământului, Ștefan Manciulea a fost învățător, profesor de geografie și religie, director de liceu și inspector școlar al Ținutului Mureș. A fost și director de bibliotecă, preot și conducător al stației meteorologice din Arad (pe care a înființat-o). Pe lângă materiile care l-au consacrat, Ștefan a învățat și tâmplăria și mecanica, calificându-se și ca mecanic de locomotivă. A renovat și biserica unde slujea, a înființat două biblioteci, o asociație pentru femei (”Reuniunea Mariană”), a organizat o arhivă școlară și a instalat benevol aparatura stației meteorologice arădene.

În privința lucrărilor sale, acestea s-au constituit în jurul istoriei și geografiei transilvănene. Teza sa de doctorat în geografie a fost despre Câmpia Tisei (o zonă geografică mai puțin cunoscută în epocă), care a necesitat o muncă de 15 ani, în această perioadă el străbătând pe jos câmpia (de la Ceremuș la Orșova) și cercetând arhivele și bibliotecile localităților pe unde a trecut. Însă cea mai importantă lucrare a sa nu este teza de doctorat în geografie, ci Granița de Vest (1936), carte care a primit Premiul ”Năsturel” al Academiei Române și a fost folosită la Conferința de pace de la Paris (1947) ca argument pentru fixarea graniței de vest a României. Cartea fusese tradusă în franceză și promovată de către Nicolae Iorga în Occident.

După 23 august 1944, în perioada comunistă, refuzând să intre în partid, soarta profesorului are parte de o întorsătură tristă, Ștefan Manciulea fiind obligat să facă diverse munci necalificate și fiind condamnat la închisoare. A murit în libertate, la vârsta de 90 de ani, la Blaj (în 12 iulie 1985).

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.