Găsesc, rătăcite între filele unei cărți pe care o iubesc, câteva rânduri înghesuite, nici nu pare să fie scrisul meu, literele se adună ascuțite și într-o neorânduială grăbită.
Desigur, scrie aici, nu suntem lipsiți de nostalgii, dar nu încercăm mereu să inventăm un teritoriu propriu. Nu dorim să ne ascundem gândurile, nu ne temem (în aceste vremuri apăsătoare) să mai credem în ceva și mai vrem să ne putem bucura de forța ideilor și cuvintelor noastre.
Ciudat lucru, dacă stai să te gândești, această bucurie în fața cuvintelor, mai ales acum, când lumea plutește peste munți de tristețe. Totuși, azi s-ar putea apropia de noi un veșnic miracol?
Și ce-am putea să mai facem? Să ne minunăm de o viață nesigură, să trecem dincolo de toate bolile sufletului?
Cum ar fi să mergem împreună cu ceilalți și să fim tot mai singuri? Ascultați liniștea care ne învăluie, e clară precum cerul. Undeva se tânguie o pasăre rătăcită. Singurele urme de pași se sfârșesc lângă scările de la intrare.
O mângâiere… Doamne, fă ca să vedem! Fă, Doamne, ca să ne învrednicim a Te vedea și a Te avea întotdeauna cu noi și aici pe pământ și întru Împărăția Ta cea cerească, în vecii vecilor!
Arhiva rubricii În marginea filosofiei de Ionuț Cristache
A doua față, roman de Ionuț Cristache la Editura Leviathan, 2022, ediție tipărită, click aici; ediție online, free download, click aici.
