„Ecouri divine: o selecție de versete din Coran” de Cristi Rusin

22 aprilie 2026

199

Coranul reprezintă una dintre cele mai importante scrieri religioase din istoria omenirii, fiind textul sacru al musulmanilor și fundamentul spiritual și cultural al lumii islamice. Acesta își ocupă pe deplin locul în cadrul literaturii universale, alături de alte mari texte sacre precum Biblia, Vedele, Bhagavad Gita sau Upanișadele. Coranul este un text de o complexitate remarcabilă, care, asemenea celorlalte scripturi fundamentale, cuprinde numeroase reflecții de ordin mistic, îndemnuri morale, sfaturi etice și formulări de o expresivitate aparte.

În cele ce urmează ne propunem să oferim o selecție de 20 de pasaje coranice, cu scopul de a oferi cititorilor care nu au parcurs încă textul integral al Coranului, dar care au intrat în contact cu referințe despre acesta, posibilitatea de a se familiariza cu stilul și conținutul său. Deși nicio traducere nu poate reda pe deplin valoarea estetică și sonoră a originalului arab – caracterizat prin ritm și rime deosebite – fragmentele selectate pot contribui la formarea unei imagini introductive asupra conținutului său. Selecția de față este realizată pe baza traducerii profesorului George Grigore, publicată la Editura Herald. Pe lângă cele douăzeci de pasaje alese, am decis să încadrăm această antologie prin două sure scurte: prima este „Al-Fatiha”, deschizătoarea Coranului și text recitat obligatoriu în fiecare dintre cele cinci rugăciuni zilnice ale musulmanilor, iar ultima este „Ad-Duha”, a 93-a sură, considerată pe bună dreptate una dintre cele mai frumoase din întregul Coran. Sura „Ad-Duha” are și o semnificație aparte din perspectiva istoriei studiilor islamice, fiind cea mai veche sură înregistrată audio. Înregistrarea are 1 minut și 38 de secunde și a fost realizată în anul 1885 de către Christiaan Snouck Hurgronje (1857–1936), orientalist olandez, care, deghizat în musulman, a reușit să pătrundă în orașul sfânt Mecca și să utilizeze un dispozitiv de înregistrare recent apărut în epocă pentru a surprinde recitarea Coranului de către un imam al Marii Moschei. Înregistrarea se găsește și pe YouToube.

1 of 3

Ca o ultimă precizare, această selecție de versete este prezentată și pornind de la îndemnul unui autor indian din secolul al XIX-lea, conform căruia: „Sfântul Coran este un cufăr plin de comori, dar mulți oameni nu știu de el.” Vă propun să deschidem cufărul și să scoatem la lumină câteva dintre comorile sale, începând cu „Al-Fatiha”, „rugăciunea domnească a islamului”.

„În numele lui Dumnezeu cel Milos şi Milostiv. Slavă lui Dumnezeu, Domnul lumilor, Milosul, Milostivul, Stăpânul Zilei Judecăţii! Ţie ne închinăm, Ţie îţi cerem ajutorul. Călăuzeşte-ne pe Calea cea Dreaptă, calea celor binecuvântaţi de Tine, şi nu a celor care Te-au supărat, şi nici a celor rătăciţi.” (Sura 1, „Al-Fatiha”, 7 versete).

„Ale lui Dumnezeu sunt Răsăritul şi Asfinţitul. Oriunde v-aţi întoarce, veţi afla faţa lui Dumnezeu, căci El este Cuprinzător, Ştiutor.” (Sura 2:115)
„Spuneţi: «Credem în Dumnezeu şi în ceea ce ne-a fost pogorât nouă, în ceea ce a fost pogorât lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob, semințiilor, în ceea ce i s-a dat lui Moise, lui Iisus, în ceea ce li s-a dat profeţilor de la Domnul lor şi nu facem nici o deosebire între ei, căci noi Lui îi suntem supuşi.»” (Sura 2:136)
„Cuvioşia nu înseamnă să vă întoarceţi feţele către Răsărit şi către Asfinţit, ci cuvios este cel care crede în Dumnezeu, în Ziua de Apoi, în îngeri, în Carte şi în profeţi, cel care de dragul Lui dă din bunurile proprii rudelor, orfanilor, săracilor, drumeţului, cerşetorilor şi pentru răscumpărarea prinşilor, cel care îşi săvârşeşte rugăciunea, cel care îşi ţine învoielile, cel care este răbdător la urgie, la nenorocire, la vreme de restrişte. Aceştia sunt cei drepţi, aceştia sunt cei temători.” (Sura 2:177)
„Când robii Mei te întreabă despre Mine… Eu sunt aproape. Eu răspund la chemarea celui ce Mă cheamă, atunci când Mă cheamă. Să-mi răspundă şi ei Mie şi să creadă în Mine! Poate vor fi îndreptaţi.” (Sura 2:186)
„Dumnezeu! Nu este Dumnezeu afară de El, Viul, Veşnicul! Nici ațipirea, nici somnul nu-L prind vreodată! Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pe pământ. Cine-ar putea mijloci la El, fără îngăduinţa Sa? El cunoaşte cele dinaintea lor şi cele de după ei, iar ei nu cuprind din ştiinţa Sa decât ceea ce El voieşte. Tronul Său este mai întins decât cerurile şi pământul a căror păzire nu-I este Lui povară, căci El este Înaltul, Marele.” (Sura 2:255)
„În crearea cerurilor şi a pământului, în deosebirea nopţii şi a zilei, sunt semne pentru cei dăruiţi cu minte, pentru cei care se gândesc la Dumnezeu, stând jos, în picioare, ori culcaţi şi chibzuiesc asupra creării cerurilor şi a pământului. Domnul nostru! Tu nu ai creat toate acestea întru deşărtăciune. Mărire Ţie! Fereşte-ne de osânda Focului.” (Sura 3:190-191)
„Închinaţi-vă lui Dumnezeu! Nu-i alăturaţi nimic! Fiţi buni cu părinţii voştri, cu rudele voastre, cu orfanii, cu sărmanii, cu vecinul care vă este apropiat şi cu cel care vă este străin, cu prietenul cel aproape de voi, cu drumeţul şi cu robii voştri. Dumnezeu nu-l iubeşte pe cel care este trufaş, plin de el.” (Sura 4:36)
„Cel care a ucis un om care nu a ucis niciodată, care nu a semănat stricăciune pe pământ, este socotit ca şi cum ar fi ucis întreaga omenire, iar cel care a salvat un singur om este socotit ca şi cum ar fi salvat întreaga omenire.” (Sura 5:32)
„Spune: «Dacă marea ar fi cerneală pentru cuvintele Domnului meu, marea se va sfârşi înainte să se sfârşească cuvintele Domnului meu, chiar dacă vom mai aduce încă pe atâta cerneală.»” (Sura 18:109)
„Dumnezeu este lumina cerurilor şi a pământului! Lumina Sa este asemnea unei firide unde se află o lampă. Lampa se află într-o sticlă, iar sticla este asemenea unei stele strălucitoare. Ea este aprinsă de la un copac binecuvântat: măslinul care nu este nici de la Răsărit şi nici de la Asfinţit şi al cărui ulei aproape că luminează fără ca focul să-l atingă. Lumină asupra luminii! Dumnezeu călăuzeşte către lumina Sa pe cine voieşte. Dumnezeu dă oamenilor pilde. Dumnezeu este Atotcunoscător.” (Sura 24:35)
„Fii simplu în umbletul tău. Domoleşte-ţi glasul, căci cel mai urât glas este glasul măgarului.” (Sura 31:19)
„Dacă toţi copacii de pe pământ ar fi condeie şi dacă marea, şi încă şapte mări asemenea ei, ar da cerneală, Cuvintele lui Dumnezeu tot nu s-ar sfârşi. Dumnezeu este Puternic, Înţelept.” (Sura 31:27)
„O, voi cei ce credeţi! Amintiţi-l întotdeauna pe Dumnezeu! Preamăriţi-L dimineaţa şi seara! El este Cel ce îşi întinde binecuvântarea Sa asupra voastră şi a îngerilor Săi, şi vă scoate pe voi din întunecimi către lumină. El este Milostiv cu credincioşii.” (Sura 33:41–43)
„Dacă Dumnezeu s-ar mânia pe oameni pentru ceea ce au agonisit, n-ar mai lăsa pe faţa pământului nici o vietate, însă El îi păsuieşte până la un anumit soroc. Când le va veni sorocul, Dumnezeu îi va vedea pe robii Săi!” (Sura 35:45)
„Spune: «O, robi ai Mei! Voi cei ce v-aţi întrecut măsura, nu deznădăjduiţi de la milostivenia lui Dumnezeu, căci Dumnezeu iartă păcatele toate, căci El este Iertătorul, Milostivul.»” (Sura 39:53)
„Cine spune un cuvânt mai bun decât cel care Îl cheamă pe Dumnezeu şi săvârşeşte o faptă bună spunând: «Da, eu sunt dintre cei supuşi!»? Un bine nu este asemenea unui rău. Răspunde cu mai bine şi cel care este în vrăjmăşie cu tine îţi va fi apoi un prieten apropiat. La acest lucru nu ajung însă decât cei răbdători, nu ajung însă decât cei care au o mare dăruire. Dacă Diavolul te îmboldeşte la rău, caută izbăvire la Dumnezeu. El este Auzitorul, Ştiutorul. (Sura 41:33–36)
„Spune celor care cred să ierte celor care nu nădăjduiesc la zilele lui Dumnezeu, pentru că El va răsplăti fiece popor după ceea ce a agonisit. Cine face un bine, sieşi şi-l face. Cine face un rău, sieşi şi-l face. Voi la Domnul vostru veţi fi întorşi.” (Sura 45:14–15).
„Noi am creat omul şi ştim ispitele la care-l împinge sufletul său, căci Noi suntem mai aproape de el decât vena gâtului său.” (Sura 50:16)
„Să ştiţi că Viaţa de Acum nu este decât un joc, o desfătare, o găteală fără rost, o luptă a trufiilor voastre, o duşmănie în a aduna cât mai multe averi şi a avea cât mai mulţi prunci. Ea este asemenea unei răpăieli de ploaie; verdeaţa ce va creşte după ea place tăgăduitorilor, apoi se usucă. Tu o vezi cum se îngălbeneşte, apoi se usucă şi se fărâmiţează. În Viaţa de Apoi, veţi avea fie o osândă aprigă, fie iertarea şi mulţumirea lui Dumnezeu. Viaţa de Acum nu este decât o plăcere înşelătoare.” (Sura 57:20)
„El este Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de El. El este Cel ce cunoaşte tăinuitul şi mărturisitul. El este Milosul, Milostivul! El este Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de El! El este Regele, Sfântul, Pacea, Credinciosul, Oblăduitorul, Puternicul, Tarele, Preamăritul. Mărire lui Dumnezeu asupra celor pe care ei I-i alătură! El este Dumnezeu, Creatorul, Alcătuitorul, Plăsmuitorul. Ale Lui sunt cele mai frumoase Nume. Cele din ceruri şi de pe pământ Îl preamăresc pe El. El este Puternicul, Înţeleptul.” (Sura 59:22–24)

Încheiem selecția noastră cu Sura „Ad-Duha”:

„Pe lumina zilei! Pe noaptea ce învăluie pământul! Domnul tău nici nu te-a părăsit şi nici nu te-a urât! Pentru tine, mai bună va fi Viaţa de Apoi decât Viaţa de Acum! Din darurile Sale Domnul tău îţi va dărui, iar tu mulţumit vei fi. Nu te-a aflat El orfan şi te-a adăpostit? Rătăcitor te-a aflat şi te-a călăuzit? Sărac te-a aflat şi te-a îmbogăţit? Orfanul, tu să nu-l oropseşti! Cerşetorul, tu să nu-l alungi! De harul Domnului tău, necurmat să povesteşti!” (Sura 93, „Ad-Duha”, 11 versete).