Acum 167 de ani, în 7 iulie 1857, în Moldova, au avut loc alegerile pentru Adunarea ad-hoc (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească.
La data de 24 iulie/5 august 1857 Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au decis ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri au marcat, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român. La 7/19 septembrie 1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (câştigate de unionişti).
