În urmă cu fix 7 ani, în 22 noiembrie 2009, 8.740.825 de români își exprimau – în cadrul unui referendum validat – dorința suverană de a avea un legislativ cu maximum 300 de parlamentari. În aceeași zi, 8.665.422 dintre ei considerau că României îi este suficient un Parlament unicameral, care să asigure, într-o manieră unitară și omogenă puterea legislativă.
Cu toate astea, ani de-a rândul, partidele care au format arcul guvernamental s-au făcut că plouă. Chiar au încercat să insinueze că un referendum care exprimă voința suverană a poporului e doar un soi de sondaj de opinie pe bani publici.
În 27 iunie 2012, Curtea Constituțională a României avea să le reamintească partidelor politice că un referendum, „indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale” (Decizia 682/2012 a CCR). Și că diferența dintre un referendum decizional și unul consultativ constă doar în faptul că cel din urmă presupune ca instituțiile statului să intervină pentru a pune în practică decizia electoratului.
Negru pe alb, decizia judecătorilor de la Curtea Constituțională a României a precizat că „ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect) (…) O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie”, a afirmat CCR.
Cu alte cuvinte, că senatorii și deputații au obligația să elaboreze soluții legislative care să respecte voința suverană a națiunii române, conform articolelor 1, 2 și 61 din Constituția României.
Cu toate astea, astăzi, 22 noiembrie 2016, la fix 7 ani din momentul 22 noiembrie 2009, realitatea stă cam așa:
- De 7 ani de zile, deputații și senatorii care s-au succedat prin Parlament, au dat-o la-ntors, evitând să modifice Constituția în conformitate cu dorința suverană a celor pe care îi reprezintă.
- De 7 ani de zile, deputații și senatorii care s-au succedat prin Parlament, și-au majorat pensiile, și-au lărgit portofoliile de privilegii și beneficii, fără să țină cont de dorința suverană a celor pe care îi reprezintă.
- De 7 ani de zile, deputații și senatorii care s-au succedat prin Parlament, au sfidat spiritul și litera Constituției, ignorând puterea suverană a poporului român.
- De 7 ani de zile, deputații și senatorii n-au făcut altceva decât să explice românilor de ce nu se poate și nu cum se poate.
- De 7 ani de zile, deputații și senatorii s-au făcut că nu înțeleg, mai puțin atunci când a fost vorba de a înțelege pentru propriul lor interes
- De 7 ani de zile, deputații și senatorii au intrat în Parlament cerșind voturi, mituind, mințind, exploatând sărăcia, analfabetismul și o slabă cunoaștere a legilor și realităților actuale.
Cu alte cuvinte, de fix 7 ani de zile, Parlamentul își bate joc, cu nonșalanță, de români și 7 ani de comemorare a intrării în comă a democrației românești.
