Vă reamintesc câteva versuri, dintr-un cântec al Trupei Taxi: Despre nimic… „Zi de zi câte un pic/ A obosit să-l retrimit la nesfârșit/ În locul unde nu era/ Nimic, știi ce zic.” Nimic necurat nu intră în împărăţia lui Dumnezeu, se spune, dar și că nimic nu aduce atâta odihnă şi linişte sufletului nostru, ca bunătatea şi smerenia, nimic nu apropie şi nu uneşte atât de mult pe om de Dumnezeu, ca lacrimile. E drept, se mai zice și că nimic nu este imposibil pentru cel care încearcă.
Dintr-o carte veche, aflăm că „nimic nu este mai amar decât otrava prieteniei false.” Simt nevoia să vă reamintesc ceva din Euripide: „nimic nu este mai dulce pentru un copil decât mama.” Da, copii, iubiţi-vă mama! Viaţa nu vă aduce nicio altă dragoste care să facă atâta bine. Pentru că, nimic nu este mai preţios decât liniştea sufletului.
Și, din altă lume, nimic nu este permanent cu excepţia schimbărilor, dar și nimic nu este prea dificil dacă împarţi în paşi mici ceea ce ai de făcut, nimic nu impune atâtea obligaţii individului ca libertatea. În Numele trandafirului am citit: „nimic nu îi dă mai mult curaj unui fricos decât frica altuia”.
Leonardo da Vinci: „Nimic nu întăreşte mai mult autoritatea decât tăcerea.” Și tot el: „Nimic nu ne înşeală mai mult decât propria noastră gândire.” Prea multe „de bine” până aici, iată și: „nimic nu se plăteşte mai sigur ca prostia”. Și, desigur, nimic nu valorează mai mult decât ziua de azi. De aceea se mai crede că ambiţiosul nu se mulţumeşte cu nimic, nici chiar cu fericirea, iar norocul nu dă nimic, el doar împrumută pentru un timp.
Și azi, închei cu un strop de Pascal, desigur: „Pariaţi că Dumnezeu există. De câştigaţi, câştigaţi tot; de pierdeţi, nu pierdeţi nimic.”
Arhiva rubricii În marginea filosofiei de Ionuț Cristache
A doua față, roman de Ionuț Cristache la Editura Leviathan, 2022, ediție tipărită, click aici; ediție online, free download, click aici.