Fiatului – Folclor stradal din copilăria Brândușei

112
Fiatului - Buc-1965

Indiferent cum ne numim, cine suntem, indiferent ce locuri ocupăm sau am ocupat în societate, în sufletul fiecăruia (fiecăreia) dintre noi se ascunde un strop de copilărie. Acest univers fantastic, al imaginației fără margini, al jocului fără sfârșit, al bucuriei, copilăria rămâne toată viața și pleacă odată cu noi. Impresionată de Lumea lui Licuță, rubrică de Lică Barbu, Brândușa Massion și-a amintit de anii copilăriei sale, de stradă, joc, giumbușlucuri, de anotimpul fericirii fiecăruia dintre noi, și ne-a oferit ”o mostră simpatică de umor stradal” de prin anii 60. (Leviathan).

Și eu am fost pasionată de joacă pe stradă până la 14 ani, când a încetat brusc chemarea străzii (undeva, în zona Popa Tatu).

Mă chinuiam zilnic să mă hotărăsc între temele școlare, pentru că eram ”tocilara clasei”, și zumzetul de bucurie al străzii, căruia, până la urmă, nu puteam să-i rezist. În vârtejul jocului inventam tot felul de năzdrăvănii, printre ele și o poezie-protest, la care am contribuit vreo 3-4 copii, poetul-șef fiind fratele meu, atunci de 12 ani. Acum, privind înapoi, ”Fiatului” îmi apare ca o mostră simpatică de folclor stradal bucureștean din anii ’60. 

Ar mai fi de adăugat că etnografa Irina Nicolau a locuit în tinerețe pe această stradă împreună cu familia ei, în anii ’60 – ’70. În 1999 a publicat, împreună cu Ioana Popescu, o lucrare de etnologie urbană, pentru care a ales ca obiect de studiu strada Horațiu, rebotezată în carte ”Orațiu”. A ales această stradă poate și pentru motivul că, la fel ca părinții copiilor, și Irina umbla vara pe la 11 noaptea pe stradă ca să o adune în casa pe sora ei mai mică, Ina, care nu se mai sătura de joacă.

Brândușa Massion 

Fiatului

Pe întinsul București
Ca-n Horațiu nu găsești 
Stradă cu mai mulți copii
Mai sprințari și mai zglobii.
 
Fotbal ca-n Horațiu, frate,
Nici Dinamo nu mai poate,
Iar la handbal și la fugă
În formații vor s-ajungă.
 
Vine Gruia din Crișana,
Cu Sandu din Timișana,
Hop și Doina cu Brândușa,
Hai și Nica cu păpușa.
 
Vin copiii toți cu totul,
Ca să reînceapă jocul.
Horațiu, stradă liniștită,
De tramvaie ești scutită,
De căruțe ești ferită!
 
Dar un crunt blestem s-arată
La numărul 12-n poartă:
O frumoasă limuzină,
Lucitoare și virgină.
 
Puștimea se bucură,
Pe Găbiță laudă
De-așa marfă minunată,
Din Torino cumpărată.
 
Dar Fiatu-i cu păcat,
Toata ziua e spălat,
Veșnic el este frecat.
 
Barem Tata lui Gabiță
S-a-ntrecut cu stăruință,
Deși luce ca oglinda,
El tot nu e multumit,
Și-l freacă la nesfârșit.
 
Dacă s-ar fi terminat,
Poate am fi suportat,
Fâsâitul ne-ntrerupt
Al furtunului cel scurt.
 
Însă tata lui Gabița
Ne-a-njumătățit străduța,
Punând zona interzisă
Din colț la el în portiță.

Pe Gabi planton punea
Să nu se-atingă cineva
De minunea de la ea.
 
Țae vrând să-și facă părul
În frumoasa limuzină
Se trezi bruscat de-o mână
Și lovit chiar cu piciorul,

Iară Nelu cel cuminte,
Fiind și el pe aproape,
Încasă suldalme multe
Și vreo trei scatoalce-n spate.
 
Basket nici că se mai poate 
Ne-a rupt coșurile toate.
Ne-a șters pista „biciclete”,
Ne confiscă trotinete.
Mingilor le dă sfârșitul
În ele băgând cuțitul.
 
Tirania e în toi:
Ta-su cu părul vâlvoi 
Sare iute din iatac
Să vină rapid de hac
Infractorului de rând,
Ce-a privit la ea cu jind.
 
Foaie verde maghiran
De-am ajunge la aman,
Să îi plesnească motorul,
Să-l târască cu tractorul,
Să fie precum a fost,
Căci altfel nu-i dăm de rost! 

Vezi arhiva rubricii Lumea lui Licuță de Lică Barbu

Vezi și pagina Zâmbetul unește  

Jurnal de călătorie: ”Vietnam și templele din Cambodgia în 16 zile (martie 2019) ”de Brândușa Massion, în revista culturală ”Leviathan”, anul II, nr. 2, aprilie –iunie 2019, p. 61 , click aici.

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.