”Frumoasa din Pădurea Adormită, fascinaţie peste timp” de Daniela Şontică

87
Imagine din spectacolul ”Frumoasa din Pădurea Adormită”, ONB. Fotografie de Steluța Popescu
Imagine din spectacolul ”Frumoasa din Pădurea Adormită”, ONB. Fotografie de Steluța Popescu

În seara aceasta, joi, 6 iunie 2019, Opera Naţională Bucureşti prezintă, începând cu ora 18.30, spectacolul de balet ”Frumoasa din Pădurea Adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski. Un prilej excelent pentru iubitorii de balet de toate vârstele să se bucure de această exuberantă şi romantică poveste spusă prin conlucrarea mai multor arte: coregrafia clasică, muzica, teatrul, scenografia şi costumele.

Coregrafii Vasily Medvedev şi Stanislav Fečo promit publicului o experienţă unică, după cum declară: ”Este o onoare să montăm spectacolul Frumoasa din Pădurea Adormită alături de corpul de balet al Operei Naţionale Bucureşti, un tribut adus marelui coregraf Marius Petipa cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului”.

Marius Ivanovici Petipa (1818 – 1910) a avut o carieră de succes, fiind maestru de balet al Teatrelor Imperiale din Sankt Petersburg şi coregraful principal al baletului imperial (astăzi cunoscut sub numele de Baletul Mariinsky) din 1871 până în 1903. Petipa a creat peste cincizeci de coregrafii pentru spectacole de balet. Printre acestea, s-au păstrat coregrafiile pentru: ”Fiica Faraonului” (1862); ”Don Quijote” (1869); ”Baiadera” (1877); ”Talismanul” (1889); ”Frumoasa din Pădurea adormită” (1890); ”Spărgătorul de nuci” (probabil coregrafia lui Lev Ivanov, poate cu sfatul și instrucțiunile lui Petipa, 1892).

Capodopera lui Ceaikovski, ”Frumoasa din Pădurea Adormită”, i-a oferit lui Petipa, deja celebru la acea vreme şi autorul câtorva coregrafii de mare succes, şansa de a crea o splendidă versiune coregrafică unui basm ce îşi găseşte şi astăzi loc în inimile iubitorilor de artă şi frumos. Premiera baletului a avut la la 15 ianuarie 1890, dovedindu-se a fi o capodoperă din toate punctele de vedere. Exuberanţă, temă romantică, balet clasic şi multiple posibilităţi de punere în valoare a graţiei corpului omenesc în dans.

Varianta coregrafică a lui Petipa, creată pe muzica titanului rus, a devenit atât de populară, încât până în aprilie 1903 spectacolul a fost reprezentat de 100 de ori, devenind una dintre cele mai populare lucrări din repertoriul baletului imperial. S-au păstrat mărturii şi fotografii ale vremii care arată faptul că şi decorurile au fost o capodoperă la acea primă reprezentaţie a baletului compus de Petipa. În 1999, a fost reconstituit la Sankt Petrersburg spectacolul în varianta lui originală din 1890.

Spectatorii care aleg să vadă ”Frumoasa din Pădurea Adormită” la Opera Naţională Bucureşti se pot bucura şi ei de una dintre cele mai bune montări ale acestui spectacol. Nu-i va părăsi nici o clipă impresia de grandios şi fascinant prin tot ceea ce le vor oferi şi inspira muzica lui Ceaikosvki, coregrafia lui Vasily Medvedev şi Stanislav Fečo, costumele pline de graţie ale lui Pavol Juráš, în culori vibrante şi, nu în ultimul rând, virtuozitatea balerinilor.

Regia şi coregrafia poartă semnătura lui Vasily Medvedev şi Stanislav Fečo, decorul, costumele şi light design-ul sunt realizate de Pavol Juráš. Dirijor: Ciprian Teodoraşcu.

Distribuţia acestui spectacol este următoarea: Prinţesa Aurora: Ada Gonzalez – debut; Prinţul Désiré: Robert Enache; Zâna Liliac: Rin Okuno; Zâna Carabosse: Vlad Toader; Regele: Antonel Oprescu; Regina: Monica Petrică; Catalabutte: Vicenţiu Popescu; Asistent Catalabutte: Mircea Ioniţă; Zâna Candorii: Marina Gaspar; Zâna Făinii: Kana Arai – debut; Zâna Firimiturilor: Greta Niţă; Zâna Canarului: Remi Tomioka; Zâna Vigorii: Kana Yamaguchi; Patru prinţi: Egoitz Segura, Sergiu Dan, Virgil Ciocoiu, Mihai Mezei; Doi vânători solo: Egoitz Segura, Marco Corcella; Prinţesa Florina: Remi Tomioka; Pasărea Albastră: Oscar Ward; Patru pietre preţioase: Marina Gaspar – debut, Maxime Latapie, Alexandre Plesis, Federico Ginetti; Pisica albă: Diana Gal; Motanul Încălţat: Sergiu Dan; Scufiţa Roşie: Andreea Vălean; Lupul: Marco Corcella.

Arhiva Opera Națională București

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.