Acum 268 de ani (1 ianuarie 1757), domnitorul Constantin Racoviţă (1749–1753; 1756–1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750–1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi. A fost cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat de Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în ziua de azi, sub denumirea de „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi”.
Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi, după cum spun documentele, s-a zidit între 1747 și 1752, fiind sfinţită în 1752. Ctitorul acestui aşezământ, jitnicerul Ştefan Bosie, „a cumpărat (la 2 iulie 1752) toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon, Făcătorul de Minuni.” (prăznuit la 12 decembrie).
Arhiva rubricii Filă de calendar
