În galeria eroilor din Primul Război Mondial se află și Măriuca Zaharia, o fetiță care a murit făcând un gest eroic.
În cartea ”Povestiri istorice”, Dumitru Almaș îi face un scurt portret fetiței eroine: ”Maria sau cum o alintau prietenii, Măriuca, trăia în satul Răzoare, la casa bunicului ei, Ion Zaharia. Frontul a ajuns în dreptul satului lor și acolo se da o cumplită bătălie între armata română și cea germană. De aceea satul a fost evacuat: adică toți sătenii și-au luat ce au putut fiecare și au plecat în altă parte, la adăpost, în munți. Numai moș Ion Zaharia a rămas în casa lui. A săpat șanț adânc în livadă. Aici se ascundea ori de câte ori nemții bombardau satul.
S-a întâmplat ca soldații români să instaleze un post de observație tocmai în nucul cel înalt și stufos din livada lui Moș Zaharia. Un ostaș urca în vârful acelui pom, se așeza pe ramurile mai groase, ascuns în frunze. Și de acolo, cu un binoclu, supraveghea mișcările dușmanului. Ceea ce vedea, îi povestea sergentului care sta jos, la tulpina nucului, cu receptorul telefonului în mână. Sergentul transmitea artileriștilor, prin telefon, cele văzute.”
Mai departe, Dumitru Almaș ne spune cum Măriuca, după ce ostașul a fost doborât de inamic, s-a urcat în copac și a preluat misiunea.
Povestea fetei din satul de lângă Mărășești a fost cât se poate de reală, și nu o legendă. Fetița de 12 ani învățase meșteșugul soldatului ce transmitea informațiile. Când armata germană a înaintat și a descoperit postul de observație al românilor, a început bombardamentul asupra acestuia. Soldatul din post a fost omorât, dar Măriuca, deși văzuse cu ochii ei moartea ostașului, s-a urcat în nuc și a transmis ea informațiile despre inamic, ghidând astfel artileria română.
Rezistența postului de observație, datorită efortului fetei, a împiedicat înaintarea armatei germane care ar fi periclitat acea parte română de front. Informațiile au fost așa de prețioase încât ai noștri au câștigat bătălia. Un lunetist german o văzuse pe Măriuca și a trimis către ea glonțul ucigaș.
În cinstea sacrificiului Mariei Zaharia, fetița de 12 ani, trupul ei neînsuflețit a fost depus ulterior în Mausoleul de la Mărășești, spre gloria ei.
Alături de miile de militari căzuți în Primul Război Mondial, rămâne în istoria eroică și lupta acestei fetițe din satul Răzoare.
Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică
