![Solemnitatea deschiderii Adunării Ad-hoc din Țara Românească, litografie de Carol Popp de Szathmáry, 1857 Solemnitatea deschiderii Adunării Ad-hoc din Țara Românească, litografie de Carol Popp de Szathmáry, 1857](https://i0.wp.com/leviathan.ro/wp-content/uploads/2020/01/Solemnitatea-deschiderii-Adun%C4%83rii-Ad-hoc-din-%C8%9Aara-Rom%C3%A2neasc%C4%83-litografie-de-Carol-Popp-de-Szathm%C3%A1ry-1857.jpg?resize=696%2C456&ssl=1)
Acum 167 de ani, în 25 iulie 1857 avea loc întrevederea dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria, în cadrul căreia s-a ajuns la o soluţie de compromis privind Principatele Române: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială (Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare) şi renunţa la proiectul privind unirea acestora sub un principe străin. Pe plan diplomatic, această întrevedere a reprezentat un moment important în realizarea statului român. Cu o zi în urmă (24 iulie 1857), Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au hotărât ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile pentru Adunarea ad-hoc din Moldova (7 iulie 1857), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească.